Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   af Bysinne met of

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [drie en negentig]

Bysinne met of

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. Ek w--- nie -f-h--m- lief -et-ni-. E- w--- n-- o- h- m- l--- h-- n--- E- w-e- n-e o- h- m- l-e- h-t n-e- ---------------------------------- Ek weet nie of hy my lief het nie. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. Ek-w-----ie-of--y -e----o----e. E- w--- n-- o- h- t------- n--- E- w-e- n-e o- h- t-r-g-o- n-e- ------------------------------- Ek weet nie of hy terugkom nie. 0
Nu ştiu dacă mă sună. Ek--ee--n-- ----y-my --l be- n--. E- w--- n-- o- h- m- s-- b-- n--- E- w-e- n-e o- h- m- s-l b-l n-e- --------------------------------- Ek weet nie of hy my sal bel nie. 0
Oare mă iubeşte? O--hy-m--wel----- ---? O- h- m- w-- l--- h--- O- h- m- w-l l-e- h-t- ---------------------- Of hy my wel lief het? 0
Oare vine înapoi? O---y w-l-teru-k--? O- h- w-- t-------- O- h- w-l t-r-g-o-? ------------------- Of hy wel terugkom? 0
Oare mă sună? Of ---my--e--sal -el? O- h- m- w-- s-- b--- O- h- m- w-l s-l b-l- --------------------- Of hy my wel sal bel? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. E------e-----hy a-n ---dink. E- w----- o- h- a-- m- d---- E- w-n-e- o- h- a-n m- d-n-. ---------------------------- Ek wonder of hy aan my dink. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. E---on-e--o---- i--an--a-d-r- het. E- w----- o- h- i----- a----- h--- E- w-n-e- o- h- i-m-n- a-d-r- h-t- ---------------------------------- Ek wonder of hy iemand anders het. 0
Mă întreb dacă minte. E------er-o--h- --k. E- w----- o- h- j--- E- w-n-e- o- h- j-k- -------------------- Ek wonder of hy jok. 0
Oare se gândeşte la mine? Of -- wel-a---m- d---? O- h- w-- a-- m- d---- O- h- w-l a-n m- d-n-? ---------------------- Of hy wel aan my dink? 0
Oare are pe altcineva? O- h- ----i-m-n- -nd-r-----? O- h- w-- i----- a----- h--- O- h- w-l i-m-n- a-d-r- h-t- ---------------------------- Of hy wel iemand anders het? 0
Oare spune adevărul? Of h--wel--i- w--r--i- -r-at? O- h- w-- d-- w------- p----- O- h- w-l d-e w-a-h-i- p-a-t- ----------------------------- Of hy wel die waarheid praat? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. Ek t----l of hy--er-lik van my --u. E- t----- o- h- w------ v-- m- h--- E- t-y-e- o- h- w-r-l-k v-n m- h-u- ----------------------------------- Ek twyfel of hy werklik van my hou. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. E- ---f-- of -y-v-- m- --an -kryf. E- t----- o- h- v-- m- g--- s----- E- t-y-e- o- h- v-r m- g-a- s-r-f- ---------------------------------- Ek twyfel of hy vir my gaan skryf. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. Ek ----e- of----m-- my -aan t--u. E- t----- o- h- m-- m- g--- t---- E- t-y-e- o- h- m-t m- g-a- t-o-. --------------------------------- Ek twyfel of hy met my gaan trou. 0
Oare mă place cu adevărat? Of hy-w-- werklik-van ---h-u? O- h- w-- w------ v-- m- h--- O- h- w-l w-r-l-k v-n m- h-u- ----------------------------- Of hy wel werklik van my hou? 0
Oare îmi scrie? O--hy --l-v---m---a---s-r--? O- h- w-- v-- m- g--- s----- O- h- w-l v-r m- g-a- s-r-f- ---------------------------- Of hy wel vir my gaan skryf? 0
Oare se însoară cu mine? Of ------ ----my-g--n----u? O- h- w-- m-- m- g--- t---- O- h- w-l m-t m- g-a- t-o-? --------------------------- Of hy wel met my gaan trou? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...