Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   da Bisætninger med ”om“

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [treoghalvfems]

Bisætninger med ”om“

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. J-- --- --ke--o--han-e--k-- --g. J-- v-- i---- o- h-- e----- m--- J-g v-d i-k-, o- h-n e-s-e- m-g- -------------------------------- Jeg ved ikke, om han elsker mig. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. Je--ve--ik-e,-om -an-k---er t-lb-ge. J-- v-- i---- o- h-- k----- t------- J-g v-d i-k-, o- h-n k-m-e- t-l-a-e- ------------------------------------ Jeg ved ikke, om han kommer tilbage. 0
Nu ştiu dacă mă sună. J-- v-- i-----om-------nge- til -ig. J-- v-- i---- o- h-- r----- t-- m--- J-g v-d i-k-, o- h-n r-n-e- t-l m-g- ------------------------------------ Jeg ved ikke, om han ringer til mig. 0
Oare mă iubeşte? Mon---- el-ke- -ig? M-- h-- e----- m--- M-n h-n e-s-e- m-g- ------------------- Mon han elsker mig? 0
Oare vine înapoi? Mo----n-kom-er-t--ba-e? M-- h-- k----- t------- M-n h-n k-m-e- t-l-a-e- ----------------------- Mon han kommer tilbage? 0
Oare mă sună? M-- --n ri---- t-l--i-? M-- h-- r----- t-- m--- M-n h-n r-n-e- t-l m-g- ----------------------- Mon han ringer til mig? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. Je----ø-g-- -ig -e-v---m h-n tæ---r -- mig. J-- s------ m-- s---- o- h-- t----- p- m--- J-g s-ø-g-r m-g s-l-, o- h-n t-n-e- p- m-g- ------------------------------------------- Jeg spørger mig selv, om han tænker på mig. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. Jeg sp-rger --- sel-,-om --- -a- -- ---en. J-- s------ m-- s---- o- h-- h-- e- a----- J-g s-ø-g-r m-g s-l-, o- h-n h-r e- a-d-n- ------------------------------------------ Jeg spørger mig selv, om han har en anden. 0
Mă întreb dacă minte. J-g---ø--er--ig-s-lv--o- han-l-v--. J-- s------ m-- s---- o- h-- l----- J-g s-ø-g-r m-g s-l-, o- h-n l-v-r- ----------------------------------- Jeg spørger mig selv, om han lyver. 0
Oare se gândeşte la mine? Mo- ha---æn-er p- mi-? M-- h-- t----- p- m--- M-n h-n t-n-e- p- m-g- ---------------------- Mon han tænker på mig? 0
Oare are pe altcineva? M-- han-har -n---de-? M-- h-- h-- e- a----- M-n h-n h-r e- a-d-n- --------------------- Mon han har en anden? 0
Oare spune adevărul? M-n han ---e--s----e-en? M-- h-- s---- s--------- M-n h-n s-g-r s-n-h-d-n- ------------------------ Mon han siger sandheden? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. Jeg-t-iv-e--p-, at--an ---k-l-- ka---i-- --g. J-- t------ p-- a- h-- v------- k-- l--- m--- J-g t-i-l-r p-, a- h-n v-r-e-i- k-n l-d- m-g- --------------------------------------------- Jeg tvivler på, at han virkelig kan lide mig. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. J-- t--vl-- p-,----h-n -k-ive- --- ---. J-- t------ p-- a- h-- s------ t-- m--- J-g t-i-l-r p-, a- h-n s-r-v-r t-l m-g- --------------------------------------- Jeg tvivler på, at han skriver til mig. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. Jeg---iv-er---, ---h-- --ft--------ed---g. J-- t------ p-- a- h-- g----- s-- m-- m--- J-g t-i-l-r p-, a- h-n g-f-e- s-g m-d m-g- ------------------------------------------ Jeg tvivler på, at han gifter sig med mig. 0
Oare mă place cu adevărat? M---h-n v--k--i- --n -ide-m-g? M-- h-- v------- k-- l--- m--- M-n h-n v-r-e-i- k-n l-d- m-g- ------------------------------ Mon han virkelig kan lide mig? 0
Oare îmi scrie? M-n han-s-r--e--t---m-g? M-- h-- s------ t-- m--- M-n h-n s-r-v-r t-l m-g- ------------------------ Mon han skriver til mig? 0
Oare se însoară cu mine? Mon-han --f----si- med -i-? M-- h-- g----- s-- m-- m--- M-n h-n g-f-e- s-g m-d m-g- --------------------------- Mon han gifter sig med mig? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...