Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   sk Vedľajšie vety s či

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [deväťdesiattri]

Vedľajšie vety s či

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. Ne---m, č- m- ---i. N______ č_ m_ ľ____ N-v-e-, č- m- ľ-b-. ------------------- Neviem, či ma ľúbi. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. Nev-em,--i-s- vr-t-. N______ č_ s_ v_____ N-v-e-, č- s- v-á-i- -------------------- Neviem, či sa vráti. 0
Nu ştiu dacă mă sună. N----m--či mi-za-o-á. N______ č_ m_ z______ N-v-e-, č- m- z-v-l-. --------------------- Neviem, či mi zavolá. 0
Oare mă iubeşte? Či-m--v--e- ľú--? Č_ m_ v____ ľ____ Č- m- v-b-c ľ-b-? ----------------- Či ma vôbec ľúbi? 0
Oare vine înapoi? Či----v-----v--ti? Č_ s_ v____ v_____ Č- s- v-b-c v-á-i- ------------------ Či sa vôbec vráti? 0
Oare mă sună? Č- m- -ô--- za---á? Č_ m_ v____ z______ Č- m- v-b-c z-v-l-? ------------------- Či mi vôbec zavolá? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. P-tam---,--i n- m-a -yslí. P____ s__ č_ n_ m__ m_____ P-t-m s-, č- n- m-a m-s-í- -------------------------- Pýtam sa, či na mňa myslí. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. P--a---a---i-m--nej--ú--ruhú. P____ s__ č_ m_ n_____ d_____ P-t-m s-, č- m- n-j-k- d-u-ú- ----------------------------- Pýtam sa, či má nejakú druhú. 0
Mă întreb dacă minte. Pý-am --, či -lam-. P____ s__ č_ k_____ P-t-m s-, č- k-a-e- ------------------- Pýtam sa, či klame. 0
Oare se gândeşte la mine? Či-le--na-mň- myslí? Č_ l__ n_ m__ m_____ Č- l-n n- m-a m-s-í- -------------------- Či len na mňa myslí? 0
Oare are pe altcineva? Č- -e- n-----e-a---dr-hú? Č_ l__ n___ n_____ d_____ Č- l-n n-m- n-j-k- d-u-ú- ------------------------- Či len nemá nejakú druhú? 0
Oare spune adevărul? Č- ----h---r- p-a---? Č_ l__ h_____ p______ Č- l-n h-v-r- p-a-d-? --------------------- Či len hovorí pravdu? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. P-c---u----o-t-m,-č--m--m- -k--o--e-rád. P_________ o t___ č_ m_ m_ s_______ r___ P-c-y-u-e- o t-m- č- m- m- s-u-o-n- r-d- ---------------------------------------- Pochybujem o tom, či ma má skutočne rád. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. P-c-y-u--m-o tom,----m- na---e. P_________ o t___ č_ m_ n______ P-c-y-u-e- o t-m- č- m- n-p-š-. ------------------------------- Pochybujem o tom, či mi napíše. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. Po-hy--je- - -----či sa s--m--u -ž-n-. P_________ o t___ č_ s_ s_ m___ o_____ P-c-y-u-e- o t-m- č- s- s- m-o- o-e-í- -------------------------------------- Pochybujem o tom, či sa so mnou ožení. 0
Oare mă place cu adevărat? Ć- ma--á-le- n--zaj -ád? Ć_ m_ m_ l__ n_____ r___ Ć- m- m- l-n n-o-a- r-d- ------------------------ Ći ma má len naozaj rád? 0
Oare îmi scrie? Či mi-l-- --p--e? Č_ m_ l__ n______ Č- m- l-n n-p-š-? ----------------- Či mi len napíše? 0
Oare se însoară cu mine? Či-s--l-n -- -no- o--ní? Č_ s_ l__ s_ m___ o_____ Č- s- l-n s- m-o- o-e-í- ------------------------ Či sa len so mnou ožení? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...