Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   sl Odvisni stavki z ali (če)

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [triindevetdeset]

Odvisni stavki z ali (če)

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. N---e-, al- m---jubi (ima-r--). N- v--- a-- m- l---- (--- r---- N- v-m- a-i m- l-u-i (-m- r-d-. ------------------------------- Ne vem, ali me ljubi (ima rad). 0
Nu ştiu dacă se întoarce. N--v-m- a-i -e ---vr--l. N- v--- a-- s- b- v----- N- v-m- a-i s- b- v-n-l- ------------------------ Ne vem, ali se bo vrnil. 0
Nu ştiu dacă mă sună. Ne vem---li--e b-----li-a-. N- v--- a-- m- b- p-------- N- v-m- a-i m- b- p-k-i-a-. --------------------------- Ne vem, ali me bo poklical. 0
Oare mă iubeşte? Al- -- -e--l-ubi? A-- m- r-- l----- A-i m- r-s l-u-i- ----------------- Ali me res ljubi? 0
Oare vine înapoi? Ali-b----i--- --zaj? A-- b- p----- n----- A-i b- p-i-e- n-z-j- -------------------- Ali bo prišel nazaj? 0
Oare mă sună? A---m--bo -es pok----l? A-- m- b- r-- p-------- A-i m- b- r-s p-k-i-a-? ----------------------- Ali me bo res poklical? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. Sp-a---em -e,-a-i mi-li--a-e. S-------- s-- a-- m---- n---- S-r-š-j-m s-, a-i m-s-i n-m-. ----------------------------- Sprašujem se, ali misli name. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. S-r-š-je--s-- a----m----kš-o ----o. S-------- s-- a-- i-- k----- d----- S-r-š-j-m s-, a-i i-a k-k-n- d-u-o- ----------------------------------- Sprašujem se, ali ima kakšno drugo. 0
Mă întreb dacă minte. S-ra---e- -e,---i ----. S-------- s-- a-- l---- S-r-š-j-m s-, a-i l-ž-. ----------------------- Sprašujem se, ali laže. 0
Oare se gândeşte la mine? Al- s---- -isl---a--? A-- s---- m---- n---- A-i s-l-h m-s-i n-m-? --------------------- Ali sploh misli name? 0
Oare are pe altcineva? A----m--k-k--o dru-o? A-- i-- k----- d----- A-i i-a k-k-n- d-u-o- --------------------- Ali ima kakšno drugo? 0
Oare spune adevărul? Al- ----h go---i --sn--o? A-- s---- g----- r------- A-i s-l-h g-v-r- r-s-i-o- ------------------------- Ali sploh govori resnico? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. Dv--i-,--- ---i-- -are--ra-. D------ d- m- i-- z---- r--- D-o-i-, d- m- i-a z-r-s r-d- ---------------------------- Dvomim, da me ima zares rad. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. D-o-i-- da-mi b--p-s-l. D------ d- m- b- p----- D-o-i-, d- m- b- p-s-l- ----------------------- Dvomim, da mi bo pisal. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. Dvomi-- -- -e-bo-p--oč---- m-no. D------ d- s- b- p------ z m---- D-o-i-, d- s- b- p-r-č-l z m-n-. -------------------------------- Dvomim, da se bo poročil z mano. 0
Oare mă place cu adevărat? A----- ima -a-es-ra-? A-- m- i-- z---- r--- A-i m- i-a z-r-s r-d- --------------------- Ali me ima zares rad? 0
Oare îmi scrie? A-i mi bo---l-h pi-a-? A-- m- b- s---- p----- A-i m- b- s-l-h p-s-l- ---------------------- Ali mi bo sploh pisal? 0
Oare se însoară cu mine? A-i -e-b---p-oh-po-oč-l-z -a-o? A-- s- b- s---- p------ z m---- A-i s- b- s-l-h p-r-č-l z m-n-? ------------------------------- Ali se bo sploh poročil z mano? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...