Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 1   »   bs Veznici 1

94 [nouăzeci şi patru]

Conjuncţii 1

Conjuncţii 1

94 [devedeset i četiri]

Veznici 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
Aşteaptă până se opreşte ploaia. Č-k------ ---a n- -rest-ne. Č---- d-- k--- n- p-------- Č-k-j d-k k-š- n- p-e-t-n-. --------------------------- Čekaj dok kiša ne prestane. 0
Aşteaptă până e gata. Č-----d-k-z--rši-. Č---- d-- z------- Č-k-j d-k z-v-š-m- ------------------ Čekaj dok završim. 0
Aşteaptă până se întoarce. Če-aj-dok--e--- ne-v-ati. Č---- d-- s- o- n- v----- Č-k-j d-k s- o- n- v-a-i- ------------------------- Čekaj dok se on ne vrati. 0
Aştept până mi s-a uscat părul. J- --k-m-dok-mi-s- -o-- -e osu-i. J- č---- d-- m- s- k--- n- o----- J- č-k-m d-k m- s- k-s- n- o-u-i- --------------------------------- Ja čekam dok mi se kosa ne osuši. 0
Aştept până se termină filmul. J- čekam ----se -i---n- -avr-i. J- č---- d-- s- f--- n- z------ J- č-k-m d-k s- f-l- n- z-v-š-. ------------------------------- Ja čekam dok se film ne završi. 0
Aştept până se face verde la semafor. J- --kam -----a s-maf-r---e b-----ele-o. J- č---- d-- n- s------- n- b--- z------ J- č-k-m d-k n- s-m-f-r- n- b-d- z-l-n-. ---------------------------------------- Ja čekam dok na semaforu ne bude zeleno. 0
Când mergi în concediu? Kad--put-j-- -a-g-d-š--i od-o-? K--- p------ n- g------- o----- K-d- p-t-j-š n- g-d-š-j- o-m-r- ------------------------------- Kada putuješ na godišnji odmor? 0
Încă înainte de vacanţa de vară? Jo- ---je-----no--r--p-s--? J-- p---- l------ r-------- J-š p-i-e l-e-n-g r-s-u-t-? --------------------------- Još prije ljetnog raspusta? 0
Da, încă înainte să înceapă vacanţa de vară. Da, j-- pr-j--neg- -očne-l--tn- r--p-s-. D-- j-- p---- n--- p---- l----- r------- D-, j-š p-i-e n-g- p-č-e l-e-n- r-s-u-t- ---------------------------------------- Da, još prije nego počne ljetni raspust. 0
Repară acoperişul înainte să vină iarna. P-pr-vi--r--, p-ij--n--o -to -očn- zi--. P------ k---- p---- n--- š-- p---- z---- P-p-a-i k-o-, p-i-e n-g- š-o p-č-e z-m-. ---------------------------------------- Popravi krov, prije nego što počne zima. 0
Spală-te pe mâini înainte să te aşezi la masă. Op-ri-r-k-,--r-je n----št---jedn---za-s--. O---- r---- p---- n--- š-- s------ z- s--- O-e-i r-k-, p-i-e n-g- š-o s-e-n-š z- s-o- ------------------------------------------ Operi ruke, prije nego što sjedneš za sto. 0
Închide geamul înainte să ieşi. Zat---- -r-zo---p-i-e --g- --o-i-ađe-. Z------ p------ p---- n--- š-- i------ Z-t-o-i p-o-o-, p-i-e n-g- š-o i-a-e-. -------------------------------------- Zatvori prozor, prije nego što izađeš. 0
Când vii acasă? K--- -e-----i-ku--? K--- ć-- d--- k---- K-d- ć-š d-ć- k-ć-? ------------------- Kada ćeš doći kući? 0
După curs? Na-on------v-? N---- n------- N-k-n n-s-a-e- -------------- Nakon nastave? 0
Da, după ce se termină cursul. Da--na-on---o--- -a-ta-a -av--i. D-- n---- š-- s- n------ z------ D-, n-k-n š-o s- n-s-a-a z-v-š-. -------------------------------- Da, nakon što se nastava završi. 0
După ce a avut un accident nu a mai putut lucra. N-k---što je-i--o-n--g-----o- vi-e n--- -o-a--r-diti. N---- š-- j- i--- n------- o- v--- n--- m---- r------ N-k-n š-o j- i-a- n-z-o-u- o- v-š- n-j- m-g-o r-d-t-. ----------------------------------------------------- Nakon što je imao nezgodu, on više nije mogao raditi. 0
După ce şi-a pierdut slujba a plecat în America. Na-on--to-j--i---bio -os-o,--- -- ----ao-u-A-----u. N---- š-- j- i------ p----- o- j- o----- u A------- N-k-n š-o j- i-g-b-o p-s-o- o- j- o-i-a- u A-e-i-u- --------------------------------------------------- Nakon što je izgubio posao, on je otišao u Ameriku. 0
După ce a plecat în America s-a îmbogăţit. N---n-što-je-oti-a--u -m-ri-u- -- ----b--a-i-. N---- š-- j- o----- u A------- o- s- o-------- N-k-n š-o j- o-i-a- u A-e-i-u- o- s- o-o-a-i-. ---------------------------------------------- Nakon što je otišao u Ameriku, on se obogatio. 0

Cum să învățăm două limbi străine simultan

Limbile străine devin tot mai importante în prezent. Mulți oameni învață o limbă străină. Există, totuși, multe limbi interesante în lume. Prin urmare, mulți oameni învață mai multe limbi în același timp. Nu este de obicei o problemă în cazul în care copiii cresc bilingv. Creierul lor învață în mod automat ambele limbi. Când sunt mai în vârstă știu să facă diferenţa între ele. Persoanele bilingve recunosc caracteristicile ambelor limbi. La adulţi, este diferit. Ei nu pot învăța la fel de ușor două limbi simultan. Cei care învaţă două limbi străine deodată, trebuie să respecte unele reguli. În primul rând, este important de a compara cele două limbi. Limbile care fac parte din aceeași familie sunt adesea foarte asemănătoare. Acest lucru poate genera confuzii. Prin urmare, este logic să se analizeze cu atenție ambele limbi. De exemplu, puteți face o listă. Aici puteți înregistra asemănările și deosebirile. În acest fel creierul este forțat să lucreze cu ambele limbi intens. Astfel, se pot memora mai uşor particularitățile existente între cele două limbi. Se pot alege, de asemenea, culori și dosare separate pentru fiecare limbă. Aceasta face clară distincţia dintre cele două limbi. Este diferit atunci atunci când o persoană învață limbi neasemănătoare. Nu există pericolul confuziilor, în cazul a două limbi foarte diferite. În acest caz, există pericolul comparării limbilor! Dar este mai bine să comparăm limbile cu limba maternă. Atunci când creierul recunoaște contrastul, va învăţa mai eficient. De asemenea, este important ca ambele limbi să fie învățate cu aceeaşi intensitate. Teoretic, nu contează pentru creier câte limbi învaţă...