Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 1   »   ca Conjuncions 1

94 [nouăzeci şi patru]

Conjuncţii 1

Conjuncţii 1

94 [noranta-quatre]

Conjuncions 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Aşteaptă până se opreşte ploaia. Es---- ---- que dei-i -e---o-re. E----- f--- q-- d---- d- p------ E-p-r- f-n- q-e d-i-i d- p-o-r-. -------------------------------- Espera fins que deixi de ploure. 0
Aşteaptă până e gata. Es-era-fin- --- (j-)-acabi. E----- f--- q-- (--- a----- E-p-r- f-n- q-e (-o- a-a-i- --------------------------- Espera fins que (jo) acabi. 0
Aşteaptă până se întoarce. Es--r- f-ns--ue (--l--t-rn-. E----- f--- q-- (---- t----- E-p-r- f-n- q-e (-l-) t-r-i- ---------------------------- Espera fins que (ell) torni. 0
Aştept până mi s-a uscat părul. Es-e-- --n- --- ----’e----uin --s ----l--. E----- f--- q-- s- m--------- e-- c------- E-p-r- f-n- q-e s- m-e-x-g-i- e-s c-b-l-s- ------------------------------------------ Espero fins que se m’eixuguin els cabells. 0
Aştept până se termină filmul. Es-e-o -ins---- --a-- -- -el-l--ul-. E----- f--- q-- a---- l- p---------- E-p-r- f-n- q-e a-a-i l- p-l-l-c-l-. ------------------------------------ Espero fins que acabi la pel•lícula. 0
Aştept până se face verde la semafor. Es---o--u---- p--i -er- -l --màfor. E----- q-- e- p--- v--- e- s------- E-p-r- q-e e- p-s- v-r- e- s-m-f-r- ----------------------------------- Espero que es posi verd el semàfor. 0
Când mergi în concediu? Q-an te-n-----------a--e-? Q--- t--- v-- d- v-------- Q-a- t-’- v-s d- v-c-n-e-? -------------------------- Quan te’n vas de vacances? 0
Încă înainte de vacanţa de vară? Aba-- ----e--va---ces --e-t-u? A---- d- l-- v------- d------- A-a-s d- l-s v-c-n-e- d-e-t-u- ------------------------------ Abans de les vacances d’estiu? 0
Da, încă înainte să înceapă vacanţa de vară. Sí,-abans q-e--o-e-c-n les va--nces-d’-stiu. S-- a---- q-- c------- l-- v------- d------- S-, a-a-s q-e c-m-n-i- l-s v-c-n-e- d-e-t-u- -------------------------------------------- Sí, abans que comencin les vacances d’estiu. 0
Repară acoperişul înainte să vină iarna. R-par- -l -----t -bans---e-comenc-----i--r-. R----- e- t----- a---- q-- c------ l-------- R-p-r- e- t-u-a- a-a-s q-e c-m-n-i l-h-v-r-. -------------------------------------------- Repara el teulat abans que comenci l’hivern. 0
Spală-te pe mâini înainte să te aşezi la masă. Re-t----l-s-ma-s --ans-----e-r--a--a--a. R------ l-- m--- a---- d- s---- a t----- R-n-a-t l-s m-n- a-a-s d- s-u-e a t-u-a- ---------------------------------------- Renta’t les mans abans de seure a taula. 0
Închide geamul înainte să ieşi. T-n-a--- -ine---a a-an- d- s-r-i-. T---- l- f------- a---- d- s------ T-n-a l- f-n-s-r- a-a-s d- s-r-i-. ---------------------------------- Tanca la finestra abans de sortir. 0
Când vii acasă? Quan --ns-a -a-a? Q--- v--- a c---- Q-a- v-n- a c-s-? ----------------- Quan véns a casa? 0
După curs? D-s--és de l- ---sse? D------ d- l- c------ D-s-r-s d- l- c-a-s-? --------------------- Després de la classe? 0
Da, după ce se termină cursul. Sí,--e--r-- -u- s’hag- a-abat ---classe. S-- d------ q-- s----- a----- l- c------ S-, d-s-r-s q-e s-h-g- a-a-a- l- c-a-s-. ---------------------------------------- Sí, després que s’hagi acabat la classe. 0
După ce a avut un accident nu a mai putut lucra. Des---s -’hav-- tin-u---- acc--e-t, ja--- ----a-t-eb--l-r. D------ d------ t----- u- a-------- j- n- p---- t--------- D-s-r-s d-h-v-r t-n-u- u- a-c-d-n-, j- n- p-d-a t-e-a-l-r- ---------------------------------------------------------- Després d’haver tingut un accident, ja no podia treballar. 0
După ce şi-a pierdut slujba a plecat în America. D----és-de--e---- -l s-----o- -e -re--l-,-s------ a--r - Am-ri--. D------ d- p----- e- s-- l--- d- t------- s--- v- a--- a A------- D-s-r-s d- p-r-r- e- s-u l-o- d- t-e-a-l- s-’- v- a-a- a A-è-i-a- ----------------------------------------------------------------- Després de perdre el seu lloc de treball, se’n va anar a Amèrica. 0
După ce a plecat în America s-a îmbogăţit. D---ré--d--n-r -l- -s-ats--ni-s--e- -----r--i-. D------ d----- a-- E----- U----- e- v- f-- r--- D-s-r-s d-a-a- a-s E-t-t- U-i-s- e- v- f-r r-c- ----------------------------------------------- Després d’anar als Estats Units, es va fer ric. 0

Cum să învățăm două limbi străine simultan

Limbile străine devin tot mai importante în prezent. Mulți oameni învață o limbă străină. Există, totuși, multe limbi interesante în lume. Prin urmare, mulți oameni învață mai multe limbi în același timp. Nu este de obicei o problemă în cazul în care copiii cresc bilingv. Creierul lor învață în mod automat ambele limbi. Când sunt mai în vârstă știu să facă diferenţa între ele. Persoanele bilingve recunosc caracteristicile ambelor limbi. La adulţi, este diferit. Ei nu pot învăța la fel de ușor două limbi simultan. Cei care învaţă două limbi străine deodată, trebuie să respecte unele reguli. În primul rând, este important de a compara cele două limbi. Limbile care fac parte din aceeași familie sunt adesea foarte asemănătoare. Acest lucru poate genera confuzii. Prin urmare, este logic să se analizeze cu atenție ambele limbi. De exemplu, puteți face o listă. Aici puteți înregistra asemănările și deosebirile. În acest fel creierul este forțat să lucreze cu ambele limbi intens. Astfel, se pot memora mai uşor particularitățile existente între cele două limbi. Se pot alege, de asemenea, culori și dosare separate pentru fiecare limbă. Aceasta face clară distincţia dintre cele două limbi. Este diferit atunci atunci când o persoană învață limbi neasemănătoare. Nu există pericolul confuziilor, în cazul a două limbi foarte diferite. În acest caz, există pericolul comparării limbilor! Dar este mai bine să comparăm limbile cu limba maternă. Atunci când creierul recunoaște contrastul, va învăţa mai eficient. De asemenea, este important ca ambele limbi să fie învățate cu aceeaşi intensitate. Teoretic, nu contează pentru creier câte limbi învaţă...