Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 1   »   kk Жалғаулықтар 1

94 [nouăzeci şi patru]

Conjuncţii 1

Conjuncţii 1

94 [тоқсан төрт]

94 [toqsan tört]

Жалғаулықтар 1

Jalğawlıqtar 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kazahă Joaca Mai mult
Aşteaptă până se opreşte ploaia. Ж---ы- -о---ғ--ша,-------ұ-. Ж_____ т__________ к___ т___ Ж-ң-ы- т-қ-а-а-ш-, к-т- т-р- ---------------------------- Жаңбыр тоқтағанша, күте тұр. 0
J--bı- t--ta--n-a--küt- t--. J_____ t__________ k___ t___ J-ñ-ı- t-q-a-a-ş-, k-t- t-r- ---------------------------- Jañbır toqtağanşa, küte tur.
Aşteaptă până e gata. Ме- д-й-- болғ---а, к-т--тұ-. М__ д____ б________ к___ т___ М-н д-й-н б-л-а-ш-, к-т- т-р- ----------------------------- Мен дайын болғанша, күте тұр. 0
Me- -a-----olğa-----kü-e--u-. M__ d____ b________ k___ t___ M-n d-y-n b-l-a-ş-, k-t- t-r- ----------------------------- Men dayın bolğanşa, küte tur.
Aşteaptă până se întoarce. О------ған-а,-кү-е -ұ-. О_ о_________ к___ т___ О- о-а-ғ-н-а- к-т- т-р- ----------------------- Ол оралғанша, күте тұр. 0
O---r-lğ----,--ü-e----. O_ o_________ k___ t___ O- o-a-ğ-n-a- k-t- t-r- ----------------------- Ol oralğanşa, küte tur.
Aştept până mi s-a uscat părul. М-н, --ш-----п-е--е,---тем--. М___ ш____ к________ к_______ М-н- ш-ш-м к-п-е-ш-, к-т-м-н- ----------------------------- Мен, шашым кепкенше, күтемін. 0
Men, -a-ı--k-p-e-şe, kü--m--. M___ ş____ k________ k_______ M-n- ş-ş-m k-p-e-ş-, k-t-m-n- ----------------------------- Men, şaşım kepkenşe, kütemin.
Aştept până se termină filmul. М-н, ---ь--ая-та-----а, кү----н. М___ ф____ а___________ к_______ М-н- ф-л-м а-қ-а-ғ-н-а- к-т-м-н- -------------------------------- Мен, фильм аяқталғанша, күтемін. 0
Me-- ---m-a----al-an--, --t-min. M___ f___ a____________ k_______ M-n- f-l- a-a-t-l-a-ş-, k-t-m-n- -------------------------------- Men, fïlm ayaqtalğanşa, kütemin.
Aştept până se face verde la semafor. Мен--жасы- жа--анша,-к--е-і-. М___ ж____ ж________ к_______ М-н- ж-с-л ж-н-а-ш-, к-т-м-н- ----------------------------- Мен, жасыл жанғанша, күтемін. 0
Me-,---sıl--anğ---a- k-te-i-. M___ j____ j________ k_______ M-n- j-s-l j-n-a-ş-, k-t-m-n- ----------------------------- Men, jasıl janğanşa, kütemin.
Când mergi în concediu? С-- -е-----қа қашан-ба-а-ы-? С__ д________ қ____ б_______ С-н д-м-л-с-а қ-ш-н б-р-с-ң- ---------------------------- Сен демалысқа қашан барасың? 0
Sen -e-alıs-a -aşa--barasıñ? S__ d________ q____ b_______ S-n d-m-l-s-a q-ş-n b-r-s-ñ- ---------------------------- Sen demalısqa qaşan barasıñ?
Încă înainte de vacanţa de vară? Жа--ы-д-мал-сқа-де-ін--е? Ж____ д________ д____ б__ Ж-з-ы д-м-л-с-а д-й-н б-? ------------------------- Жазғы демалысқа дейін бе? 0
J-zğ--de-alı----d-----be? J____ d________ d____ b__ J-z-ı d-m-l-s-a d-y-n b-? ------------------------- Jazğı demalısqa deyin be?
Da, încă înainte să înceapă vacanţa de vară. И-, -азғы--е----с---с-алғ--ға де---. И__ ж____ д______ б__________ д_____ И-, ж-з-ы д-м-л-с б-с-а-ғ-н-а д-й-н- ------------------------------------ Ия, жазғы демалыс басталғанға дейін. 0
Ï--- j--ğ--d-m-l-s -as--lğ-nğa -e---. Ï___ j____ d______ b__________ d_____ Ï-a- j-z-ı d-m-l-s b-s-a-ğ-n-a d-y-n- ------------------------------------- Ïya, jazğı demalıs bastalğanğa deyin.
Repară acoperişul înainte să vină iarna. Қ-с -ү-п-- т-р--- ш-тыр-- жө---. Қ__ т_____ т_____ ш______ ж_____ Қ-с т-с-е- т-р-п- ш-т-р-ы ж-н-е- -------------------------------- Қыс түспей тұрып, шатырды жөнде. 0
Qı- -üsp---t--ıp,--atırd- --n--. Q__ t_____ t_____ ş______ j_____ Q-s t-s-e- t-r-p- ş-t-r-ı j-n-e- -------------------------------- Qıs tüspey turıp, şatırdı jönde.
Spală-te pe mâini înainte să te aşezi la masă. Д--т--х---а--ты--р а-д----, қолың-ы-жу. Д__________ о_____ а_______ қ______ ж__ Д-с-а-х-н-а о-ы-а- а-д-н-а- қ-л-ң-ы ж-. --------------------------------------- Дастарханға отырар алдында, қолыңды жу. 0
D-s-ar-anğa-otı--r----ı-da---o--ñdı-j-. D__________ o_____ a_______ q______ j__ D-s-a-x-n-a o-ı-a- a-d-n-a- q-l-ñ-ı j-. --------------------------------------- Dastarxanğa otırar aldında, qolıñdı jw.
Închide geamul înainte să ieşi. Үй-ен---ға- ---ын--,---р-зе---ж-п. Ү____ ш____ а_______ т_______ ж___ Ү-д-н ш-ғ-р а-д-н-а- т-р-з-н- ж-п- ---------------------------------- Үйден шығар алдында, терезені жап. 0
Üy-e--ş-ğ-- -l-ı--a,----e--n- j-p. Ü____ ş____ a_______ t_______ j___ Ü-d-n ş-ğ-r a-d-n-a- t-r-z-n- j-p- ---------------------------------- Üyden şığar aldında, terezeni jap.
Când vii acasă? Сен -й-- қаш-н ---е--ң? С__ ү___ қ____ к_______ С-н ү-г- қ-ш-н к-л-с-ң- ----------------------- Сен үйге қашан келесің? 0
Sen----- q-ş-n-k--e-iñ? S__ ü___ q____ k_______ S-n ü-g- q-ş-n k-l-s-ñ- ----------------------- Sen üyge qaşan kelesiñ?
După curs? Саб-қ-ан--ей-н-бе? С_______ к____ б__ С-б-қ-а- к-й-н б-? ------------------ Сабақтан кейін бе? 0
S-b--t-n k-yi- --? S_______ k____ b__ S-b-q-a- k-y-n b-? ------------------ Sabaqtan keyin be?
Da, după ce se termină cursul. И-- сабақ-б---е---о-. И__ с____ б_____ с___ И-, с-б-қ б-т-е- с-ң- --------------------- Ия, сабақ біткен соң. 0
Ï-a, s--a--b-tk-----ñ. Ï___ s____ b_____ s___ Ï-a- s-b-q b-t-e- s-ñ- ---------------------- Ïya, sabaq bitken soñ.
După ce a avut un accident nu a mai putut lucra. Оқы- о--ғ---олғ--н-н ке-і----- қа--ы- --мы- -сте- -л---ы. О___ о____ б________ к_____ о_ қ_____ ж____ і____ а______ О-ы- о-и-а б-л-а-н-н к-й-н- о- қ-й-ы- ж-м-с і-т-й а-м-д-. --------------------------------------------------------- Оқыс оқиға болғаннан кейін, ол қайтып жұмыс істей алмады. 0
Oqıs---ïğa --lğa---- key-n, -l -a--ı- -um-s-is--y-al---ı. O___ o____ b________ k_____ o_ q_____ j____ i____ a______ O-ı- o-ï-a b-l-a-n-n k-y-n- o- q-y-ı- j-m-s i-t-y a-m-d-. --------------------------------------------------------- Oqıs oqïğa bolğannan keyin, ol qaytıp jumıs istey almadı.
După ce şi-a pierdut slujba a plecat în America. Жұ---------йы--лғ-н-а- кей-н,-ол --е-и-а-а --т-п----д-. Ж________ а___________ к_____ о_ А________ к____ қ_____ Ж-м-с-н-н а-ы-ы-ғ-н-а- к-й-н- о- А-е-и-а-а к-т-п қ-л-ы- ------------------------------------------------------- Жұмысынан айырылғаннан кейін, ол Америкаға кетіп қалды. 0
J---s---- a--rılğ-n--n k-y-n, -l -mer-ka---k-tip-qa--ı. J________ a___________ k_____ o_ A________ k____ q_____ J-m-s-n-n a-ı-ı-ğ-n-a- k-y-n- o- A-e-ï-a-a k-t-p q-l-ı- ------------------------------------------------------- Jumısınan ayırılğannan keyin, ol Amerïkağa ketip qaldı.
După ce a plecat în America s-a îmbogăţit. А-е-и-аға--е------н к-й-н- -л -а--- кетт-. А________ к________ к_____ о_ б____ к_____ А-е-и-а-а к-т-е-н-н к-й-н- о- б-й-п к-т-і- ------------------------------------------ Америкаға кеткеннен кейін, ол байып кетті. 0
A--rï---- --tken-----e--n---- bay-p--e-t-. A________ k________ k_____ o_ b____ k_____ A-e-ï-a-a k-t-e-n-n k-y-n- o- b-y-p k-t-i- ------------------------------------------ Amerïkağa ketkennen keyin, ol bayıp ketti.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Kazahă (1-100) MP3 Kazahă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum să învățăm două limbi străine simultan

Limbile străine devin tot mai importante în prezent. Mulți oameni învață o limbă străină. Există, totuși, multe limbi interesante în lume. Prin urmare, mulți oameni învață mai multe limbi în același timp. Nu este de obicei o problemă în cazul în care copiii cresc bilingv. Creierul lor învață în mod automat ambele limbi. Când sunt mai în vârstă știu să facă diferenţa între ele. Persoanele bilingve recunosc caracteristicile ambelor limbi. La adulţi, este diferit. Ei nu pot învăța la fel de ușor două limbi simultan. Cei care învaţă două limbi străine deodată, trebuie să respecte unele reguli. În primul rând, este important de a compara cele două limbi. Limbile care fac parte din aceeași familie sunt adesea foarte asemănătoare. Acest lucru poate genera confuzii. Prin urmare, este logic să se analizeze cu atenție ambele limbi. De exemplu, puteți face o listă. Aici puteți înregistra asemănările și deosebirile. În acest fel creierul este forțat să lucreze cu ambele limbi intens. Astfel, se pot memora mai uşor particularitățile existente între cele două limbi. Se pot alege, de asemenea, culori și dosare separate pentru fiecare limbă. Aceasta face clară distincţia dintre cele două limbi. Este diferit atunci atunci când o persoană învață limbi neasemănătoare. Nu există pericolul confuziilor, în cazul a două limbi foarte diferite. În acest caz, există pericolul comparării limbilor! Dar este mai bine să comparăm limbile cu limba maternă. Atunci când creierul recunoaște contrastul, va învăţa mai eficient. De asemenea, este important ca ambele limbi să fie învățate cu aceeaşi intensitate. Teoretic, nu contează pentru creier câte limbi învaţă...