Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 2   »   lt Jungtukai 2

95 [nouăzeci şi cinci]

Conjuncţii 2

Conjuncţii 2

95 [devyniasdešimt penki]

Jungtukai 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
De când nu mai lucrează? N-o-k--a -i ---edirb-? N-- k--- j- n--------- N-o k-d- j- n-b-d-r-a- ---------------------- Nuo kada ji nebedirba? 0
De la nunta ei? Nuo---v---e------? N-- s--- v-------- N-o s-v- v-s-u-i-? ------------------ Nuo savo vestuvių? 0
Da, nu mai lucrează de când s-a căsătorit. Ji -eb---rb----- t--a,--ai ---e-ė--. J- n-------- n-- t---- k-- i-------- J- n-b-d-r-a n-o t-d-, k-i i-t-k-j-. ------------------------------------ Ji nebedirba nuo tada, kai ištekėjo. 0
De când s-a căsătorit, nu mai lucrează. Nu- t-, --- i-t-k-jo,-j--n-b-dirb-. N-- t-- k-- i-------- j- n--------- N-o t-, k-i i-t-k-j-, j- n-b-d-r-a- ----------------------------------- Nuo to, kai ištekėjo, ji nebedirba. 0
De când se cunosc, sunt fericiţi. N------a- ka- ----v---as --t- p---s-a,-ji--y---lai----i. N-- t---- k-- j-- v----- k--- p------- j-- y-- l-------- N-o t-d-, k-i j-e v-e-a- k-t- p-ž-s-a- j-e y-a l-i-i-g-. -------------------------------------------------------- Nuo tada, kai jie vienas kitą pažįsta, jie yra laimingi. 0
De când au copii, ies rar în oraş. Nuo tada,-k-i j-- --r----ikų, -š--a-j-- --k----k-----is. N-- t---- k-- j-- t--- v----- i---- j-- t-- r----------- N-o t-d-, k-i j-e t-r- v-i-ų- i-e-a j-e t-k r-t-a-č-a-s- -------------------------------------------------------- Nuo tada, kai jie turi vaikų, išena jie tik retkarčiais. 0
Când vorbeşte la telefon? K-d--ji-s--m---s? K--- j- s-------- K-d- j- s-a-b-n-? ----------------- Kada ji skambins? 0
În timpul drumului? K--i-nė- m---? K------- m---- K-l-o-ė- m-t-? -------------- Kelionės metu? 0
Da, în timp ce conduce. Ta--,-ka- --ž---- / -a--uo--ma -ut--o----u. T---- k-- v------ / v--------- a----------- T-i-, k-i v-ž-u-s / v-ž-u-d-m- a-t-m-b-l-u- ------------------------------------------- Taip, kai važiuos / važiuodama automobiliu. 0
Vorbeşte la telefon în timp ce conduce. J--s--mb-ns,--ai --ži-os-- -a---o--m- -u--m-bil--. J- s-------- k-- v------ / v--------- a----------- J- s-a-b-n-, k-i v-ž-u-s / v-ž-u-d-m- a-t-m-b-l-u- -------------------------------------------------- Ji skambins, kai važiuos / važiuodama automobiliu. 0
Se uită la televizor în timp ce calcă. J---i----t-l---z-rių-l--i--a-a------i---g---. J- ž---- t---------- l-------- /- k-- l------ J- ž-ū-i t-l-v-z-r-ų l-g-n-a-a /- k-i l-g-n-. --------------------------------------------- Ji žiūri televizorių lygindama /, kai lygina. 0
Ascultă muzică în timp ce-şi face lecţiile. Ru----ma pa--k-s- j- klau---- muz---s. R------- p------- j- k------- m------- R-o-d-m- p-m-k-s- j- k-a-s-s- m-z-k-s- -------------------------------------- Ruošdama pamokas, ji klausosi muzikos. 0
Nu văd nimic dacă nu am ochelari. (A-) --e-o-ne---a-- kai / --- neturi--ak--ių. (--- n---- n------- k-- / j-- n------ a------ (-š- n-e-o n-m-t-u- k-i / j-i n-t-r-u a-i-i-. --------------------------------------------- (Aš) nieko nematau, kai / jei neturiu akinių. 0
Nu înţeleg nimic dacă muzica este aşa tare. (Aš)-n--ko nesu-ran-u, ka- / -ei-ta-- -a--ia---r--- -uzi-a. (--- n---- n---------- k-- / j-- t--- g------ g---- m------ (-š- n-e-o n-s-p-a-t-, k-i / j-i t-i- g-r-i-i g-o-a m-z-k-. ----------------------------------------------------------- (Aš) nieko nesuprantu, kai / jei taip garsiai groja muzika. 0
Nu miros nimic dacă sunt răcit. (Aš)-n-eko-n--žu--žiu- k---/ --------ri---logą - ---g---u. (--- n---- n---------- k-- / j-- / t---- s---- / s-------- (-š- n-e-o n-u-u-d-i-, k-i / j-i / t-r-u s-o-ą / s-o-u-j-. ---------------------------------------------------------- (Aš) nieko neužuodžiu, kai / jei / turiu slogą / sloguoju. 0
Luăm un taxi dacă plouă. (------a-i-os--e--a-s----ei l--. (---- v--------- t----- j-- l--- (-e-) v-ž-u-s-m- t-k-i- j-i l-s- -------------------------------- (Mes) važiuosime taksi, jei lis. 0
Călătorim în jurul lumii dacă câştigăm la loto. (--s)---lia------a-lin----saul-- j-- laim-s-me -ote----je. (---- k--------- a----- p------- j-- l-------- l---------- (-e-) k-l-a-s-m- a-l-n- p-s-u-į- j-i l-i-ė-i-e l-t-r-j-j-. ---------------------------------------------------------- (Mes) keliausime aplink pasaulį, jei laimėsime loterijoje. 0
Începem să mâncăm dacă nu vine în curând. (M-s---r-dėsim---l--t-- j-i--is --e----ep--eis. (---- p------- v------- j-- j-- g---- n-------- (-e-) p-a-ė-i- v-l-y-i- j-i j-s g-e-t n-p-r-i-. ----------------------------------------------- (Mes) pradėsim valgyti, jei jis greit nepareis. 0

Limbile Uniunii Europene

Uniunea Europeană numără astăzi peste 25 de state. În viitor, vor fi şi mai multe. O ţară devine membră alături de limba sa. Astăzi, se vorbesc 20 de limbi diferite în Uniunea Europeană. Toate limbile Uniunii Europene au drepturi egale. Această diversitate a limbilor este fascinantă. Dar poate duce şi la probleme. Scepticii cred că numărul mare de limbi este un obstacol pentru Uniunea Europeana. Împiedică colaborarea eficientă. Mulţi cred că ar trebui să existe o limbă comună. Aceasta ar pemite tuturor ţărilor să se înţeleagă între ele. Dar nu este atât de simplu. Nu putem numi nicio limbă unică oficială. Celelalte limbi s-ar simţi dezavantajate. Iar în Europa, nu există nicio limbă cu adevărat neutră. O limbă artificială ca Esperanto nu funcţionează. Pentru că limbile reflectă mereu cultura ţării. De aceea nicio ţară nu vrea să renunţe la limba sa. Ţările consideră că limba lor face parte din identitatea lor. Politica lingvistică este un punct important pe agenda UE. Există chiar şi un comisar pentru multilingvism. Uniunea Europeană are majoritatea traducătorilor şi interpreţilor din lume. În jur de 3500 de persoane lucrează pentru a face un acord posibil. În ciuda acestui lucru, documentele nu pot fi mereu traduse. Ar costa prea mulţi bani şi timp. Majoritatea documentelor sunt traduse doar în câteva limbi. Numărul crescut de limbi este una dintre cele mai mari provocări ale UE. Europa trebuie să se unească dar fără a-şi pierde numeroasele identităţi!