Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   eo Konjunkcioj 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [naŭdek ses]

Konjunkcioj 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. Mi -llit--------e---a- la v-k--rlo-o--on---s. M- e-------- e--- k--- l- v--------- s------- M- e-l-t-ĝ-s e-d- k-a- l- v-k-o-l-ĝ- s-n-r-s- --------------------------------------------- Mi ellitiĝas ekde kiam la vekhorloĝo sonoras. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. M--la--ĝas-e-de kiam-m-----as---rni. M- l------ e--- k--- m- d---- l----- M- l-c-ĝ-s e-d- k-a- m- d-v-s l-r-i- ------------------------------------ Mi laciĝas ekde kiam mi devas lerni. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. Mi ĉ---s-la-o-- e-de---- -0ja-i-o. M- ĉ---- l----- e--- m-- 6-------- M- ĉ-s-s l-b-r- e-d- m-a 6-j-r-ĝ-. ---------------------------------- Mi ĉesos labori ekde mia 60jariĝo. 0
Când sunaţi? K-------v-ko-? K--- v- v----- K-a- v- v-k-s- -------------- Kiam vi vokos? 0
Imediat ce am un moment de timp. E-de k-a--m- h-v-s-mome--o-. E--- k--- m- h---- m-------- E-d- k-a- m- h-v-s m-m-n-o-. ---------------------------- Ekde kiam mi havos momenton. 0
El sună imediat ce are puţin timp. L- -o-a- -k-- k-am-l----va--i-m da----p-. L- v---- e--- k--- l- h---- i-- d- t----- L- v-k-s e-d- k-a- l- h-v-s i-m d- t-m-o- ----------------------------------------- Li vokas ekde kiam li havas iom da tempo. 0
Cât timp veţi lucra? K--m-lo--e--- la--r--? K--- l---- v- l------- K-o- l-n-e v- l-b-r-s- ---------------------- Kiom longe vi laboros? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. M- l--or-- --o--long---i---mi -o-os. M- l------ t--- l---- k--- m- p----- M- l-b-r-s t-o- l-n-e k-o- m- p-v-s- ------------------------------------ Mi laboros tiom longe kiom mi povos. 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. Mi -abo--s-t--- --n---kio- mi--a--s. M- l------ t--- l---- k--- m- s----- M- l-b-r-s t-o- l-n-e k-o- m- s-n-s- ------------------------------------ Mi laboros tiom longe kiom mi sanos. 0
El stă în pat în loc să lucreze. Li --ŝa---n--i-o ans--taŭ---b--i. L- k---- e- l--- a------- l------ L- k-ŝ-s e- l-t- a-s-a-a- l-b-r-. --------------------------------- Li kuŝas en lito anstataŭ labori. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. Ŝi l--a---a--a-et-n --s----- -----. Ŝ- l---- l- g------ a------- k----- Ŝ- l-g-s l- g-z-t-n a-s-a-a- k-i-i- ----------------------------------- Ŝi legas la gazeton anstataŭ kuiri. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. Li sida- -- la--ri--ejo--n-----ŭ i-i--e-m--. L- s---- e- l- d------- a------- i-- h------ L- s-d-s e- l- d-i-k-j- a-s-a-a- i-i h-j-e-. -------------------------------------------- Li sidas en la drinkejo anstataŭ iri hejmen. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Laŭ ----s-io---- --ĝ-s ĉi-ti-. L-- m-- s---- l- l---- ĉ------ L-ŭ m-a s-i-, l- l-ĝ-s ĉ---i-. ------------------------------ Laŭ mia scio, li loĝas ĉi-tie. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. Laŭ--ia ---o, -ia---zino m-lsanas. L-- m-- s---- l-- e----- m-------- L-ŭ m-a s-i-, l-a e-z-n- m-l-a-a-. ---------------------------------- Laŭ mia scio, lia edzino malsanas. 0
Din câte ştiu, este şomer. Laŭ m-a sci----i e-t-- -e---b---. L-- m-- s---- l- e---- s--------- L-ŭ m-a s-i-, l- e-t-s s-n-a-o-a- --------------------------------- Laŭ mia scio, li estas senlabora. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. S---- -e--r- ---ge dor-i--u----i-est--t---aku----. S- m- n- t-- l---- d--------- m- e------- a------- S- m- n- t-o l-n-e d-r-i-t-s- m- e-t-n-u- a-u-a-a- -------------------------------------------------- Se mi ne tro longe dormintus, mi estintus akurata. 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. Se--- ne-m--trafin-u- la--us-n- m- -s-in--- -k---t-. S- m- n- m----------- l- b----- m- e------- a------- S- m- n- m-l-r-f-n-u- l- b-s-n- m- e-t-n-u- a-u-a-a- ---------------------------------------------------- Se mi ne maltrafintus la buson, mi estintus akurata. 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. S-----ne -ojerarint--,--i es--ntu- --u--t-. S- m- n- v------------ m- e------- a------- S- m- n- v-j-r-r-n-u-, m- e-t-n-u- a-u-a-a- ------------------------------------------- Se mi ne vojerarintus, mi estintus akurata. 0

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.