Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 3   »   sl Vezniki 3

96 [nouăzeci şi şase]

Conjuncţii 3

Conjuncţii 3

96 [šestindevetdeset]

Vezniki 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Mă trezesc imediat ce sună ceasul deşteptător. Vs------ b-- k- z------ b------. Vstanem, brž ko zazvoni budilka. 0
Obosesc imediat ce trebuie să învăţ. Po------ u------- b-- k- s- m---- z----- u----. Postanem utrujen, brž ko se moram začeti učiti. 0
Încetez să mai lucrez imediat ce am împlinit 60 de ani. Pr------ b-- d------ b-- k- d------- 60 l--. Prenehal bom delati, brž ko dopolnim 60 let. 0
Când sunaţi? Kd-- p--------? Kdaj pokličete? 0
Imediat ce am un moment de timp. Ta--- k- b-- i--- t------- p------- č---. Takoj ko bom imel trenutek prostega časa. 0
El sună imediat ce are puţin timp. Po------ t---- k- b- i--- n---- p------- č---. Pokliče, takoj ko bo imel nekaj prostega časa. 0
Cât timp veţi lucra? Ka-- d---- b---- d-----? Kako dolgo boste delali? 0
Voi lucra atâta timp cât pot. De---(a) b--- d----- b-- m---- (m----). Delal(a) bom, dokler bom mogel (mogla). 0
Voi lucra atâta timp cât sunt sănătos. De---(a) b--- d----- b-- z----(a). Delal(a) bom, dokler bom zdrav(a). 0
El stă în pat în loc să lucreze. On l--- v p-------- n------ d- b- d----. On leži v postelji, namesto da bi delal. 0
Ea citeşte ziarul în loc să gătească. On b--- č------- n------ d- b- k----. On bere časopis, namesto da bi kuhal. 0
Stă în cârciumă, în loc să meargă acasă. On s--- v g-------- n------ d- b- š-- d----. On sedi v gostilni, namesto da bi šel domov. 0
Din câte ştiu, locuieşte aici. Ko----- v--- s------ t-. Kolikor vem, stanuje tu. 0
Din câte ştiu, soţia lui este bolnavă. Ko----- v--- j- n------ ž--- b----. Kolikor vem, je njegova žena bolna. 0
Din câte ştiu, este şomer. Ko----- v--- j- o- b---------. Kolikor vem, je on brezposeln. 0
Nu m-am trezit la timp, altfel aş fi fost punctual. Za----(a) s--- d------ b- b-- t---- (b--- t----). Zaspal(a) sem, drugače bi bil točen (bila točna). 0
Am pierdut autobuzul, altfel aş fi fost punctual. Za-----(a) s-- a------- d------ b- b-- t---- (b--- t----). Zamudil(a) sem avtobus, drugače bi bil točen (bila točna). 0
Nu am găsit drumul, altfel aş fi fost punctual. Ni--- n---- (n----) p---- d------ b- b-- t---- (b--- t----). Nisem našel (našla) poti, drugače bi bil točen (bila točna). 0

Limbă şi matematică

Gândirea şi limba formează un tot. Ele se influenţează reciproc. Structurile lingvistice influenţează structurile gândirii noastre. De exemplu, în multe limbi nu există cuvinte pentru numere. Locutorii nu înţeleg conceptul numerelor. Totuşi, matematica şi limbajul funcţionează împreună. Structurile gramaticale şi matematice sunt deseori asemănătoare. Unii cercetători cred că ele sunt procesate în acelaşi fel. Ei cred că centrul lingvistic este responsabil şi de matematică. El ar putea ajuta creierul să efectueze calcule. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că matematica este procesată de creier fără ajutorul limbajului. Cercetătorii au studiat trei oameni. Creierul acestor persoane a fost lezat. Iar centrul lingvistic a fost şi el deteriorat. Aceşti oameni aveau mari dificultăţi în a vorbi. Ei nu puteau formula propoziţii simple. Ei nu puteau înţelege nici cuvintele. După testul de limbă, ei trebuiau să rezolve probleme de matematică. Unele dintre acestea erau foarte complexe. Chiar şi aşa, subiecţii au reuşit să rezolve testele. Rezultatul acestui studiu este foarte interesant. Acesta arată că matematica nu este codificată alături de cuvinte. E posibil ca limba şi matematica să aibă aceeaşi bază. Amândouă sunt procesate de acelaşi centru. Dar matematica nu trebuie mai întâi să fie tradusă în limbă. Probabil că limba şi matematica se dezvoltă împreună. Atunci când creierul este suficient de dezvoltat, ele sunt separate.