Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 4   »   et Sidesõnad 4

97 [nouăzeci şi şapte]

Conjuncţii 4

Conjuncţii 4

97 [üheksakümmend seitse]

Sidesõnad 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
El a adormit, deşi televizorul era pornit. Ta-j-i-ma----, ku--i-tel---s-t---a-. T- j-- m------ k---- t------ t------ T- j-i m-g-m-, k-i-i t-l-k-s t-ö-a-. ------------------------------------ Ta jäi magama, kuigi telekas töötas. 0
El a mai rămas, deşi era deja târziu. T- j-i v-el- -ui--------ol---ilj-. T- j-- v---- k---- j--- o-- h----- T- j-i v-e-, k-i-i j-b- o-i h-l-a- ---------------------------------- Ta jäi veel, kuigi juba oli hilja. 0
El nu a venit, deşi ne-am dat întâlnire. T- -- -u-nu-- -uig- -e --ppisi-- --h-u-is- --kk-. T- e- t------ k---- m- l-------- k-------- k----- T- e- t-l-u-, k-i-i m- l-p-i-i-e k-h-u-i-e k-k-u- ------------------------------------------------- Ta ei tulnud, kuigi me leppisime kohtumise kokku. 0
Televizorul era pornit. Totuşi el a adormit. Te-ekas-tö---s.-------e-v--ta--ta --- t- -a-ama. T------ t------ S------ v-------- j-- t- m------ T-l-k-s t-ö-a-. S-l-e-e v-a-a-a-a j-i t- m-g-m-. ------------------------------------------------ Telekas töötas. Sellele vaatamata jäi ta magama. 0
Era deja târziu. Totuşi el a mai rămas. Oli -u---hi--a- -e----- ---t-mata--äi -a -ee-. O-- j--- h----- S------ v-------- j-- t- v---- O-i j-b- h-l-a- S-l-e-e v-a-a-a-a j-i t- v-e-. ---------------------------------------------- Oli juba hilja. Sellele vaatamata jäi ta veel. 0
Ne-am dat întâlnire. Totuşi el nu a venit. M- -eppi-ime -oh-----e--o--u.----le-e---atama-a-t- ei t--n-d. M- l-------- k-------- k----- S------ v-------- t- e- t------ M- l-p-i-i-e k-h-u-i-e k-k-u- S-l-e-e v-a-a-a-a t- e- t-l-u-. ------------------------------------------------------------- Me leppisime kohtumise kokku. Sellele vaatamata ta ei tulnud. 0
Cu toate că nu are permis, conduce maşina. Eh-k- ta- -- -le-juhi-------õ---b -a aut--a. E---- t-- e- o-- j-------- s----- t- a------ E-k-i t-l e- o-e j-h-l-b-, s-i-a- t- a-t-g-. -------------------------------------------- Ehkki tal ei ole juhiluba, sõidab ta autoga. 0
Cu toate că strada este alunecoasă, el conduce repede. Eh--i--ä-a--o--li----s-i-a--ta -iir--ti. E---- t---- o- l---- s----- t- k-------- E-k-i t-n-v o- l-b-, s-i-a- t- k-i-e-t-. ---------------------------------------- Ehkki tänav on libe, sõidab ta kiiresti. 0
Cu toate că este beat, merge cu bicicleta. E--ki -a--- p-----,-s--dab--a--atta--. E---- t- o- p------ s----- t- r------- E-k-i t- o- p-r-u-, s-i-a- t- r-t-a-a- -------------------------------------- Ehkki ta on purjus, sõidab ta rattaga. 0
El nu are permis de conducere. Totuşi conduce maşina. Tal-e--o-- ju--l---- -el-el---aat--a-a s-i-a- t- a----a. T-- e- o-- j-------- S------ v-------- s----- t- a------ T-l e- o-e j-h-l-b-. S-l-e-e v-a-a-a-a s-i-a- t- a-t-g-. -------------------------------------------------------- Tal ei ole juhiluba. Sellele vaatamata sõidab ta autoga. 0
Strada este alunecoasă. Totuşi conduce aşa repede. Tän-- -n--ib-.--ellele-v-ata-a-- sõ-da- -a-n-i ---r-s-i. T---- o- l---- S------ v-------- s----- t- n-- k-------- T-n-v o- l-b-. S-l-e-e v-a-a-a-a s-i-a- t- n-i k-i-e-t-. -------------------------------------------------------- Tänav on libe. Sellele vaatamata sõidab ta nii kiiresti. 0
El este beat. Totuşi merge cu bicicleta. T- o- p---us----l-el- --a-a-------i--b t----t--g-. T- o- p------ S------ v-------- s----- t- r------- T- o- p-r-u-. S-l-e-e v-a-a-a-a s-i-a- t- r-t-a-a- -------------------------------------------------- Ta on purjus. Sellele vaatamata sõidab ta rattaga. 0
Deşi a studiat, nu găseşte un post. Ta ei l-ia--ö-k--ta, --igi--- -n-õpp-n--. T- e- l--- t-------- k---- t- o- õ------- T- e- l-i- t-ö-o-t-, k-i-i t- o- õ-p-n-d- ----------------------------------------- Ta ei leia töökohta, kuigi ta on õppinud. 0
Deşi are dureri, ea nu merge la medic. Ta ----ä-- --sti -u-rde, k--gi t-l-o- -a--d. T- e- l--- a---- j------ k---- t-- o- v----- T- e- l-h- a-s-i j-u-d-, k-i-i t-l o- v-l-d- -------------------------------------------- Ta ei lähe arsti juurde, kuigi tal on valud. 0
Deşi nu are bani, ea cumpără o maşină. T--o--a--a---,---ig--tal--i-o-e ra--. T- o---- a---- k---- t-- e- o-- r---- T- o-t-b a-t-, k-i-i t-l e- o-e r-h-. ------------------------------------- Ta ostab auto, kuigi tal ei ole raha. 0
Ea a studiat. Totuşi nu găseşte un post. Ta -n-----n--.--e----e vaata-a---ei---ia--- t-öko--a. T- o- õ------- S------ v-------- e- l--- t- t-------- T- o- õ-p-n-d- S-l-e-e v-a-a-a-a e- l-i- t- t-ö-o-t-. ----------------------------------------------------- Ta on õppinud. Sellele vaatamata ei leia ta töökohta. 0
Ea are dureri. Totuşi nu merge la medic. Ta- -n v---d----l-e-- va------a e---ähe ta-ar--i ju---e. T-- o- v----- S------ v-------- e- l--- t- a---- j------ T-l o- v-l-d- S-l-e-e v-a-a-a-a e- l-h- t- a-s-i j-u-d-. -------------------------------------------------------- Tal on valud. Sellele vaatamata ei lähe ta arsti juurde. 0
Ea nu are bani. Totuşi cumpără o maşină. T-l -i o-------. --l-e-e--a-t------o-t-b-----u--. T-- e- o-- r---- S------ v-------- o---- t- a---- T-l e- o-e r-h-. S-l-e-e v-a-a-a-a o-t-b t- a-t-. ------------------------------------------------- Tal ei ole raha. Sellele vaatamata ostab ta auto. 0

Tinerii şi persoanele în vârstă nu învaţă în acelaşi fel

Copiii învaţă limbile relativ repede. În general, acest lucru durează mai mult la adulţi. Dar copiii nu învaţă mai bine decât adulţii. Ei doar învaţă altfel. În procesul de învăţare, creierul trebuie să lucreze foarte eficient. Trebuie să înveţe mai multe lucruri în paralel. Când învăţăm o limbă, nu este suficient doar să reflectăm asupra ei. Trebuie să învăţăm să pronunţăm şi cuvintele noi. Pentru asta, organele vorbirii trebuie să înveţe mişcări noi. Creierul trebuie să înveţe să reacţioneze în situaţii noi. Este o provocare să comunici într-o limbă străină. Dar adulţii învaţă limbile diferit, în funcţie de vârstă. La 20 sau 30 de ani mai avem încă obiceiul de a învăţa. Şcoala sau studiul nu sunt atât de îndepărtate. Creierul încă mai este antrenat. De aceea poate învăţa limbi străine la un nivel înalt. Persoanele care au 40 sau 50 de ani au învăţat deja multe lucruri. Creierul lor profită de acestă experienţă. Poate combina conţinuturi noi cu vechi cunoştinţe. La această vârsta, el învaţă mai bine lucrurile cu care este deja familiarizat. De exemplu, sunt limbi care se aseamănă cu altele învăţate mai devreme în viaţă. În general, la 60 sau 70 de ani, persoanele au mai mult timp. Ele se pot antrena mai des. Acest lucru est foarte important pentru limbi. Vârstnicii, de exemplu, învaţă mai uşor scrierile străine. Dar putem învăţa la orice vârstă cu succes. Chiar şi la pubertate, creierul poate crea noi celule nervoase. Şi o face din propria iniţiativă...