Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 4   »   sl Vezniki 4

97 [nouăzeci şi şapte]

Conjuncţii 4

Conjuncţii 4

97 [sedemindevetdeset]

Vezniki 4

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
El a adormit, deşi televizorul era pornit. Z---a--je, --p--- -- ----te-evi--r vkl-pl-en. Z----- j-- č----- j- b-- t-------- v--------- Z-s-a- j-, č-p-a- j- b-l t-l-v-z-r v-l-p-j-n- --------------------------------------------- Zaspal je, čeprav je bil televizor vklopljen. 0
El a mai rămas, deşi era deja târziu. Š--je os--l- -ep--v je--i-o ž--po-n-. Š- j- o----- č----- j- b--- ž- p----- Š- j- o-t-l- č-p-a- j- b-l- ž- p-z-o- ------------------------------------- Še je ostal, čeprav je bilo že pozno. 0
El nu a venit, deşi ne-am dat întâlnire. N- --iš-l,---p--v -m- -e---govo-i-i. N- p------ č----- s-- s- d---------- N- p-i-e-, č-p-a- s-o s- d-g-v-r-l-. ------------------------------------ Ni prišel, čeprav smo se dogovorili. 0
Televizorul era pornit. Totuşi el a adormit. Te---i--- -- --- --i--an---lj-- -em- j--zaspa-. T-------- j- b-- p------- K---- t--- j- z------ T-l-v-z-r j- b-l p-i-g-n- K-j-b t-m- j- z-s-a-. ----------------------------------------------- Televizor je bil prižgan. Kljub temu je zaspal. 0
Era deja târziu. Totuşi el a mai rămas. Bil--je-ž- pozno- --------mu -e--- -st-l. B--- j- ž- p----- K---- t--- j- š- o----- B-l- j- ž- p-z-o- K-j-b t-m- j- š- o-t-l- ----------------------------------------- Bilo je že pozno. Kljub temu je še ostal. 0
Ne-am dat întâlnire. Totuşi el nu a venit. Do----r-l- -m----- K-j-b--e-u-n- pri-el. D--------- s-- s-- K---- t--- n- p------ D-g-v-r-l- s-o s-. K-j-b t-m- n- p-i-e-. ---------------------------------------- Dogovorili smo se. Kljub temu ni prišel. 0
Cu toate că nu are permis, conduce maşina. Č-p-a----m----zn-š-eg- --vol---ja, -o-i -vt-. Č----- n--- v--------- d---------- v--- a---- Č-p-a- n-m- v-z-i-k-g- d-v-l-e-j-, v-z- a-t-. --------------------------------------------- Čeprav nima vozniškega dovoljenja, vozi avto. 0
Cu toate că strada este alunecoasă, el conduce repede. Če---v -e---s-a--p--zka,-vozi-hitro. Č----- j- c---- s------- v--- h----- Č-p-a- j- c-s-a s-o-z-a- v-z- h-t-o- ------------------------------------ Čeprav je cesta spolzka, vozi hitro. 0
Cu toate că este beat, merge cu bicicleta. Č----v-j- -i-an---e--e----s -----o-. Č----- j- p----- s- p---- s k------- Č-p-a- j- p-j-n- s- p-l-e s k-l-s-m- ------------------------------------ Čeprav je pijan, se pelje s kolesom. 0
El nu are permis de conducere. Totuşi conduce maşina. O- ---- vo-n----ga---v-------.---jub--em- v-z- av-o. O- n--- v--------- d---------- K---- t--- v--- a---- O- n-m- v-z-i-k-g- d-v-l-e-j-. K-j-b t-m- v-z- a-t-. ---------------------------------------------------- On nima vozniškega dovoljenja. Kljub temu vozi avto. 0
Strada este alunecoasă. Totuşi conduce aşa repede. Ces----e -pol-ka--Kljub--emu -ozi----- hitr-. C---- j- s------- K---- t--- v--- t--- h----- C-s-a j- s-o-z-a- K-j-b t-m- v-z- t-k- h-t-o- --------------------------------------------- Cesta je spolzka. Kljub temu vozi tako hitro. 0
El este beat. Totuşi merge cu bicicleta. On -e----an. K-jub -em- se---lj- s kol--o-. O- j- p----- K---- t--- s- p---- s k------- O- j- p-j-n- K-j-b t-m- s- p-l-e s k-l-s-m- ------------------------------------------- On je pijan. Kljub temu se pelje s kolesom. 0
Deşi a studiat, nu găseşte un post. No-e-e-slu-be-n- -ajde, -e--av -e š--d-ra-a. N----- s----- n- n----- č----- j- š--------- N-b-n- s-u-b- n- n-j-e- č-p-a- j- š-u-i-a-a- -------------------------------------------- Nobene službe ne najde, čeprav je študirala. 0
Deşi are dureri, ea nu merge la medic. O-a-ne g----------n-ku--č-prav--u-i-b--e----. O-- n- g-- k z--------- č----- č--- b-------- O-a n- g-e k z-r-v-i-u- č-p-a- č-t- b-l-č-n-. --------------------------------------------- Ona ne gre k zdravniku, čeprav čuti bolečine. 0
Deşi nu are bani, ea cumpără o maşină. O-a--u---- --t-,-č--r-- -im- d-n----. O-- k----- a---- č----- n--- d------- O-a k-p-j- a-t-, č-p-a- n-m- d-n-r-a- ------------------------------------- Ona kupuje avto, čeprav nima denarja. 0
Ea a studiat. Totuşi nu găseşte un post. Št----a-a---.--l--b ---u -- --j-e---b--e službe. Š-------- j-- K---- t--- n- n---- n----- s------ Š-u-i-a-a j-. K-j-b t-m- n- n-j-e n-b-n- s-u-b-. ------------------------------------------------ Študirala je. Kljub temu ne najde nobene službe. 0
Ea are dureri. Totuşi nu merge la medic. On--čut- ----čine. --j-b-t-mu-ne -re -----a-ni-u. O-- č--- b-------- K---- t--- n- g-- k z--------- O-a č-t- b-l-č-n-. K-j-b t-m- n- g-e k z-r-v-i-u- ------------------------------------------------- Ona čuti bolečine. Kljub temu ne gre k zdravniku. 0
Ea nu are bani. Totuşi cumpără o maşină. On---i-a-d----j-.---j-- -em--kupuj- -vto. O-- n--- d------- K---- t--- k----- a---- O-a n-m- d-n-r-a- K-j-b t-m- k-p-j- a-t-. ----------------------------------------- Ona nima denarja. Kljub temu kupuje avto. 0

Tinerii şi persoanele în vârstă nu învaţă în acelaşi fel

Copiii învaţă limbile relativ repede. În general, acest lucru durează mai mult la adulţi. Dar copiii nu învaţă mai bine decât adulţii. Ei doar învaţă altfel. În procesul de învăţare, creierul trebuie să lucreze foarte eficient. Trebuie să înveţe mai multe lucruri în paralel. Când învăţăm o limbă, nu este suficient doar să reflectăm asupra ei. Trebuie să învăţăm să pronunţăm şi cuvintele noi. Pentru asta, organele vorbirii trebuie să înveţe mişcări noi. Creierul trebuie să înveţe să reacţioneze în situaţii noi. Este o provocare să comunici într-o limbă străină. Dar adulţii învaţă limbile diferit, în funcţie de vârstă. La 20 sau 30 de ani mai avem încă obiceiul de a învăţa. Şcoala sau studiul nu sunt atât de îndepărtate. Creierul încă mai este antrenat. De aceea poate învăţa limbi străine la un nivel înalt. Persoanele care au 40 sau 50 de ani au învăţat deja multe lucruri. Creierul lor profită de acestă experienţă. Poate combina conţinuturi noi cu vechi cunoştinţe. La această vârsta, el învaţă mai bine lucrurile cu care este deja familiarizat. De exemplu, sunt limbi care se aseamănă cu altele învăţate mai devreme în viaţă. În general, la 60 sau 70 de ani, persoanele au mai mult timp. Ele se pot antrena mai des. Acest lucru est foarte important pentru limbi. Vârstnicii, de exemplu, învaţă mai uşor scrierile străine. Dar putem învăţa la orice vârstă cu succes. Chiar şi la pubertate, creierul poate crea noi celule nervoase. Şi o face din propria iniţiativă...