Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   bg Наречия

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [сто]

100 [sto]

Наречия

[Narechiya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată в--- –-още-не в--- – о-- н- в-ч- – о-е н- ------------- вече – още не 0
vec-e-– o---he ne v---- – o----- n- v-c-e – o-h-h- n- ----------------- veche – oshche ne
Aţi fost deja odată la Berlin? Б-л--л- сте ве-е - --рлин? Б--- л- с-- в--- в Б------ Б-л- л- с-е в-ч- в Б-р-и-? -------------------------- Били ли сте вече в Берлин? 0
B-l---i-st- -ech----Be--in? B--- l- s-- v---- v B------ B-l- l- s-e v-c-e v B-r-i-? --------------------------- Bili li ste veche v Berlin?
Nu, încă niciodată. Н---о-е -е. Н-- о-- н-- Н-, о-е н-. ----------- Не, още не. 0
N-- os-che-n-. N-- o----- n-- N-, o-h-h- n-. -------------- Ne, oshche ne.
cineva – nimeni н--о----н--ой н---- – н---- н-к-й – н-к-й ------------- някой – никой 0
n-ak-y - n-koy n----- – n---- n-a-o- – n-k-y -------------- nyakoy – nikoy
Cunoaşteţi aici pe cineva? Поз---ате ---н--о------? П-------- л- н----- т--- П-з-а-а-е л- н-к-г- т-к- ------------------------ Познавате ли някого тук? 0
Po--av--e -i nyak--o---k? P-------- l- n------ t--- P-z-a-a-e l- n-a-o-o t-k- ------------------------- Poznavate li nyakogo tuk?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Н-,--е п-з-ав-- -ико-о ту-. Н-- н- п------- н----- т--- Н-, н- п-з-а-а- н-к-г- т-к- --------------------------- Не, не познавам никого тук. 0
N-- ne--o-n-vam--ik-g- -uk. N-- n- p------- n----- t--- N-, n- p-z-a-a- n-k-g- t-k- --------------------------- Ne, ne poznavam nikogo tuk.
încă – nu mai о-е------а о-- – н--- о-е – н-м- ---------- още – няма 0
o-hch- – -ya-a o----- – n---- o-h-h- – n-a-a -------------- oshche – nyama
Rămâneţi încă mult timp aici? Ще----ан-т--ли о-- д-лго ту-? Щ- о------- л- о-- д---- т--- Щ- о-т-н-т- л- о-е д-л-о т-к- ----------------------------- Ще останете ли още дълго тук? 0
S-c-e-o-t-n---------hche----g- --k? S---- o------- l- o----- d---- t--- S-c-e o-t-n-t- l- o-h-h- d-l-o t-k- ----------------------------------- Shche ostanete li oshche dylgo tuk?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. Н-- ---- да-о-т--а д-лго---к. Н-- н--- д- о----- д---- т--- Н-, н-м- д- о-т-н- д-л-о т-к- ----------------------------- Не, няма да остана дълго тук. 0
Ne- --a-a-da o----a-dylg- t--. N-- n---- d- o----- d---- t--- N-, n-a-a d- o-t-n- d-l-o t-k- ------------------------------ Ne, nyama da ostana dylgo tuk.
încă ceva – nimic altceva о-е-н-------ищ---о---е о-- н--- – н--- п----- о-е н-щ- – н-щ- п-в-ч- ---------------------- още нещо – нищо повече 0
o-hche ne-h--o-–-n---cho---ve-he o----- n------ – n------ p------ o-h-h- n-s-c-o – n-s-c-o p-v-c-e -------------------------------- oshche neshcho – nishcho poveche
Mai doriţi să beţi ceva? Ж---е-- л- -щ- не----а------? Ж------ л- о-- н--- з- п----- Ж-л-е-е л- о-е н-щ- з- п-е-е- ----------------------------- Желаете ли още нещо за пиене? 0
Z-el--t- -- o----- -e--cho za ----e? Z------- l- o----- n------ z- p----- Z-e-a-t- l- o-h-h- n-s-c-o z- p-e-e- ------------------------------------ Zhelaete li oshche neshcho za piene?
Nu, nu mai doresc nimic. Н-, -- же-ая -ищ--пове-е. Н-- н- ж---- н--- п------ Н-, н- ж-л-я н-щ- п-в-ч-. ------------------------- Не, не желая нищо повече. 0
N-, ne z-el-ya--is-c-----v-c--. N-- n- z------ n------ p------- N-, n- z-e-a-a n-s-c-o p-v-c-e- ------------------------------- Ne, ne zhelaya nishcho poveche.
deja ceva – încă nimic ве-е-н-що-- --е --що в--- н--- – о-- н--- в-ч- н-щ- – о-е н-щ- -------------------- вече нещо – още нищо 0
veche--e-hch- – --h--e-ni-hc-o v---- n------ – o----- n------ v-c-e n-s-c-o – o-h-h- n-s-c-o ------------------------------ veche neshcho – oshche nishcho
Aţi mâncat deja ceva? Я-------и в-ч- -е-о? Я----- л- в--- н---- Я-о-т- л- в-ч- н-щ-? -------------------- Ядохте ли вече нещо? 0
Y-d-k-te--i----he ----ch-? Y------- l- v---- n------- Y-d-k-t- l- v-c-e n-s-c-o- -------------------------- Yadokhte li veche neshcho?
Nu, n-am mâncat încă nimic. Н---о-- -ищо----с-м -л. Н-- о-- н--- н- с-- я-- Н-, о-е н-щ- н- с-м я-. ----------------------- Не, още нищо не съм ял. 0
N-, -s-c-- ni-h-h- -e -ym----. N-- o----- n------ n- s-- y--- N-, o-h-h- n-s-c-o n- s-m y-l- ------------------------------ Ne, oshche nishcho ne sym yal.
încă cineva – nimeni altcineva о---ня-о- - ----й п--ече о-- н---- – н---- п----- о-е н-к-й – н-к-й п-в-ч- ------------------------ още някой – никой повече 0
o--c-e ---koy-–--i--- po----e o----- n----- – n---- p------ o-h-h- n-a-o- – n-k-y p-v-c-e ----------------------------- oshche nyakoy – nikoy poveche
Mai doreşte cineva o cafea? Жела- -- -----як-- --ф-? Ж---- л- о-- н---- к---- Ж-л-е л- о-е н-к-й к-ф-? ------------------------ Желае ли още някой кафе? 0
Zhel-e--- -sh-h--n-ako------? Z----- l- o----- n----- k---- Z-e-a- l- o-h-h- n-a-o- k-f-? ----------------------------- Zhelae li oshche nyakoy kafe?
Nu, nimeni altcineva. Н-, н-ко-. Н-- н----- Н-, н-к-й- ---------- Не, никой. 0
N----ik-y. N-- n----- N-, n-k-y- ---------- Ne, nikoy.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...