Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   he ‫תארי הפועל‬

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

‫100 [מאה]‬

100 [me\'ah]

‫תארי הפועל‬

[te'arey hapo'al]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată ‫-ב-------ין ל-‬ ‫--- – ע---- ל-- ‫-ב- – ע-י-ן ל-‬ ---------------- ‫כבר – עדיין לא‬ 0
k--r-–-ada-- -o k--- – a---- l- k-a- – a-a-n l- --------------- kvar – adayn lo
Aţi fost deja odată la Berlin? ‫ה----כ-- -ברל--?‬ ‫---- כ-- ב------- ‫-י-ת כ-ר ב-ר-י-?- ------------------ ‫היית כבר בברלין?‬ 0
h---a--ai---v-----be--in? h--------- k--- b-------- h-i-a-h-i- k-a- b-b-r-i-? ------------------------- haita/hait kvar beberlin?
Nu, încă niciodată. ‫-א,-ע-י----א.‬ ‫--- ע---- ל--- ‫-א- ע-י-ן ל-.- --------------- ‫לא, עדיין לא.‬ 0
lo----a---l-. l-- a---- l-- l-, a-a-n l-. ------------- lo, adayn lo.
cineva – nimeni ‫-י-ה--–-א---ח-‬ ‫----- – א- א--- ‫-י-ה- – א- א-ד- ---------------- ‫מישהו – אף אחד‬ 0
m--h-hu - a--ex-d m------ – a- e--- m-s-e-u – a- e-a- ----------------- mishehu – af exad
Cunoaşteţi aici pe cineva? ‫-ת - - -כיר - ---א------ו?‬ ‫-- / ה מ--- / ה כ-- מ------ ‫-ת / ה מ-י- / ה כ-ן מ-ש-ו-‬ ---------------------------- ‫את / ה מכיר / ה כאן מישהו?‬ 0
at--/-t m-k-r/-e-i--h-k--n--isheh-? a------ m------------ k--- m------- a-a-/-t m-k-r-m-k-r-h k-'- m-s-e-u- ----------------------------------- atah/at mekir/mekirah ka'n mishehu?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. ‫-א, אנ- -א-מכי- - ה-כא- -- א-ד.‬ ‫--- א-- ל- מ--- / ה כ-- א- א---- ‫-א- א-י ל- מ-י- / ה כ-ן א- א-ד-‬ --------------------------------- ‫לא, אני לא מכיר / ה כאן אף אחד.‬ 0
lo,-ani-l------r---k-r-- ka-n-a- e---. l-- a-- l- m------------ k--- a- e---- l-, a-i l- m-k-r-m-k-r-h k-'- a- e-a-. -------------------------------------- lo, ani lo mekir/mekirah ka'n af exad.
încă – nu mai ‫--יין –--ב----‬ ‫----- – כ-- ל-- ‫-ד-י- – כ-ר ל-‬ ---------------- ‫עדיין – כבר לא‬ 0
ada-n-–---a---o a---- – k--- l- a-a-n – k-a- l- --------------- adayn – kvar lo
Rămâneţi încă mult timp aici? ‫---- ה--ש-- / --ע---ה--ה?‬ ‫-- / ה נ--- / ת ע-- ה----- ‫-ת / ה נ-א- / ת ע-ד ה-ב-?- --------------------------- ‫את / ה נשאר / ת עוד הרבה?‬ 0
at-h/at-n--h'ar--i---ere- -- h----h? a------ n---------------- o- h------ a-a-/-t n-s-'-r-n-s-'-r-t o- h-r-e-? ------------------------------------ atah/at nish'ar/nish'eret od harbeh?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. ‫לא--א-י-לא נ-אר / ת עו--ה-ב--זמ--‬ ‫--- א-- ל- נ--- / ת ע-- ה--- ז---- ‫-א- א-י ל- נ-א- / ת ע-ד ה-ב- ז-ן-‬ ----------------------------------- ‫לא, אני לא נשאר / ת עוד הרבה זמן.‬ 0
l-, a---lo ni-h'ar---sh-ere--od-ha-b-h-zm--. l-- a-- l- n---------------- o- h----- z---- l-, a-i l- n-s-'-r-n-s-'-r-t o- h-r-e- z-a-. -------------------------------------------- lo, ani lo nish'ar/nish'eret od harbeh zman.
încă ceva – nimic altceva ‫-וד מש-ו – -א -ו-ר‬ ‫--- מ--- – ל- י---- ‫-ו- מ-ה- – ל- י-ת-‬ -------------------- ‫עוד משהו – לא יותר‬ 0
o--m-sh-h- --l--y--er o- m------ – l- y---- o- m-s-e-u – l- y-t-r --------------------- od mashehu – lo yoter
Mai doriţi să beţi ceva? ‫תרצה /---לש-ות ע-- -שהו-‬ ‫---- / י ל---- ע-- מ----- ‫-ר-ה / י ל-ת-ת ע-ד מ-ה-?- -------------------------- ‫תרצה / י לשתות עוד משהו?‬ 0
ti-t---/----si -i-ht-- ---mashe-u? t------------- l------ o- m------- t-r-s-h-t-r-s- l-s-t-t o- m-s-e-u- ---------------------------------- tirtseh/tirtsi lishtot od mashehu?
Nu, nu mai doresc nimic. ‫לא- א-י-לא ר--ה-לש--ת י-תר-‬ ‫--- א-- ל- ר--- ל---- י----- ‫-א- א-י ל- ר-צ- ל-ת-ת י-ת-.- ----------------------------- ‫לא, אני לא רוצה לשתות יותר.‬ 0
l-- -n--lo-ro---h-----ah l-s--o-------. l-- a-- l- r------------ l------ y----- l-, a-i l- r-t-e-/-o-s-h l-s-t-t y-t-r- --------------------------------------- lo, ani lo rotseh/rotsah lishtot yoter.
deja ceva – încă nimic ‫--ר מש-ו –-עדי-ן -ל--‬ ‫--- מ--- – ע---- כ---- ‫-ב- מ-ה- – ע-י-ן כ-ו-‬ ----------------------- ‫כבר משהו – עדיין כלום‬ 0
kv-r---s-eh- – --ay- -l-m k--- m------ – a---- k--- k-a- m-s-e-u – a-a-n k-u- ------------------------- kvar mashehu – adayn klum
Aţi mâncat deja ceva? ‫אכל--כבר -ש-ו?‬ ‫---- כ-- מ----- ‫-כ-ת כ-ר מ-ה-?- ---------------- ‫אכלת כבר משהו?‬ 0
a--a-ta-akhal--kv-r--------? a------------- k--- m------- a-h-l-a-a-h-l- k-a- m-s-e-u- ---------------------------- akhalta/akhalt kvar mashehu?
Nu, n-am mâncat încă nimic. ‫-א,--ד-י- לא--כ------ם -ב--‬ ‫--- ע---- ל- א---- ש-- ד---- ‫-א- ע-י-ן ל- א-ל-י ש-ם ד-ר-‬ ----------------------------- ‫לא, עדיין לא אכלתי שום דבר.‬ 0
lo-----y- -o-akh---- s------v-r. l-- a---- l- a------ s--- d----- l-, a-a-n l- a-h-l-i s-u- d-v-r- -------------------------------- lo, adayn lo akhalti shum davar.
încă cineva – nimeni altcineva ‫ע-ד-מ-ש-ו –------ א--‬ ‫--- מ---- – ל- א- א--- ‫-ו- מ-ש-ו – ל- א- א-ד- ----------------------- ‫עוד מישהו – לא אף אחד‬ 0
od----h-h- - l---f --ad o- m------ – l- a- e--- o- m-s-e-u – l- a- e-a- ----------------------- od mishehu – lo af exad
Mai doreşte cineva o cafea? ‫עו---יש---רוצ--קפה-‬ ‫--- מ---- ר--- ק---- ‫-ו- מ-ש-ו ר-צ- ק-ה-‬ --------------------- ‫עוד מישהו רוצה קפה?‬ 0
od---sh--u-r----h qaf-h? o- m------ r----- q----- o- m-s-e-u r-t-e- q-f-h- ------------------------ od mishehu rotseh qafeh?
Nu, nimeni altcineva. ‫ל-, ---א-------וצ-.‬ ‫--- א- א-- ל- ר----- ‫-א- א- א-ד ל- ר-צ-.- --------------------- ‫לא, אף אחד לא רוצה.‬ 0
l-- af----d-l- --t-eh. l-- a- e--- l- r------ l-, a- e-a- l- r-t-e-. ---------------------- lo, af exad lo rotseh.

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...