Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   tr Nitelik zarfları

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [yüz]

Nitelik zarfları

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Turcă Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată da-- evv------a----nce---ç d--- e---- – d--- ö--- h-- d-h- e-v-l – d-h- ö-c- h-ç -------------------------- daha evvel – daha önce hiç 0
Aţi fost deja odată la Berlin? D----e-----hiç --rl-n-d----lun---u--m-? D--- e---- h-- B-------- b--------- m-- D-h- e-v-l h-ç B-r-i-’-e b-l-n-u-u- m-? --------------------------------------- Daha evvel hiç Berlin’de bulundunuz mu? 0
Nu, încă niciodată. H-yır--da-a ö-c- h---b-l-nm-dı-. H----- d--- ö--- h-- b---------- H-y-r- d-h- ö-c- h-ç b-l-n-a-ı-. -------------------------------- Hayır, daha önce hiç bulunmadım. 0
cineva – nimeni bi-- –--i- ki-se b--- – h-- k---- b-r- – h-ç k-m-e ---------------- biri – hiç kimse 0
Cunoaşteţi aici pe cineva? B---- ---ı---ını--va- mı? B---- t---------- v-- m-- B-r-a t-n-d-ğ-n-z v-r m-? ------------------------- Burda tanıdığınız var mı? 0
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. H--ır- --r-- k----y- -a---ı-or--. H----- b---- k------ t----------- H-y-r- b-r-a k-m-e-i t-n-m-y-r-m- --------------------------------- Hayır, burda kimseyi tanımıyorum. 0
încă – nu mai d----–-------değ-l d--- – a---- d---- d-h- – a-t-k d-ğ-l ------------------ daha – artık değil 0
Rămâneţi încă mult timp aici? B----- d-h- ç-- kal-c---m--ı---? B----- d--- ç-- k------ m------- B-r-d- d-h- ç-k k-l-c-k m-s-n-z- -------------------------------- Burada daha çok kalacak mısınız? 0
Nu, nu mai rămân mult timp aici. H--ı-, ---a-- ---ık------ --lmay----ım. H----- b----- a---- f---- k------------ H-y-r- b-r-d- a-t-k f-z-a k-l-a-a-a-ı-. --------------------------------------- Hayır, burada artık fazla kalmayacağım. 0
încă ceva – nimic altceva b--şe- -a---– --- ----ş-y b----- d--- – h-- b-- ş-- b-r-e- d-h- – h-ç b-r ş-y ------------------------- birşey daha – hiç bir şey 0
Mai doriţi să beţi ceva? Bir-ş-y -aha -çme- ist---is--iz? B-- ş-- d--- i---- i------------ B-r ş-y d-h- i-m-k i-t-r-i-i-i-? -------------------------------- Bir şey daha içmek istermisiniz? 0
Nu, nu mai doresc nimic. H-yı-, b-ş-a---- bi--şey--stem-y----. H----- b---- h-- b-- ş-- i----------- H-y-r- b-ş-a h-ç b-r ş-y i-t-m-y-r-m- ------------------------------------- Hayır, başka hiç bir şey istemiyorum. 0
deja ceva – încă nimic evv--ce ---enüz d-ğ-l e------ – h---- d---- e-v-l-e – h-n-z d-ğ-l --------------------- evvelce – henüz değil 0
Aţi mâncat deja ceva? E--e-ce-b---ş-y----ye-in-z --? E------ b-- ş----- y------ m-- E-v-l-e b-r ş-y-e- y-d-n-z m-? ------------------------------ Evvelce bir şeyler yediniz mi? 0
Nu, n-am mâncat încă nimic. Ha-ır, -enüz ----şey -eme-im. H----- h---- b-- ş-- y------- H-y-r- h-n-z b-r ş-y y-m-d-m- ----------------------------- Hayır, henüz bir şey yemedim. 0
încă cineva – nimeni altcineva da----a-k- bir--– --t----i--- -ok d--- b---- b--- – a---- k---- y-- d-h- b-ş-a b-r- – a-t-k k-m-e y-k --------------------------------- daha başka biri – artık kimse yok 0
Mai doreşte cineva o cafea? B-ş-- -a--e-i--eye- v-r--ı? B---- k---- i------ v-- m-- B-ş-a k-h-e i-t-y-n v-r m-? --------------------------- Başka kahve isteyen var mı? 0
Nu, nimeni altcineva. Hayı----i-s---ste--y--. H----- k---- i--------- H-y-r- k-m-e i-t-m-y-r- ----------------------- Hayır, kimse istemiyor. 0

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...