Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   et Minevik 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [kaheksakümmend üks]

Minevik 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
a scrie kirj--ama kirjutama k-r-u-a-a --------- kirjutama 0
El scria o scrisoare. T- --rjut-s-k-r--. Ta kirjutas kirja. T- k-r-u-a- k-r-a- ------------------ Ta kirjutas kirja. 0
Şi ea scria o vedere. J---em--k---ut----a----. Ja tema kirjutas kaardi. J- t-m- k-r-u-a- k-a-d-. ------------------------ Ja tema kirjutas kaardi. 0
a citi l---ma lugema l-g-m- ------ lugema 0
El citea o ilustrată. T- -u-es a-a-i-j-. Ta luges ajakirja. T- l-g-s a-a-i-j-. ------------------ Ta luges ajakirja. 0
Şi ea citea o carte. Ja-t--lu-es -a--atut. Ja ta luges raamatut. J- t- l-g-s r-a-a-u-. --------------------- Ja ta luges raamatut. 0
a lua võt-a võtma v-t-a ----- võtma 0
El a luat o ţigară. Ta v-t--s--i--re-i. Ta võttis sigareti. T- v-t-i- s-g-r-t-. ------------------- Ta võttis sigareti. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. T- ----is -----šo-ol----. Ta võttis tüki šokolaadi. T- v-t-i- t-k- š-k-l-a-i- ------------------------- Ta võttis tüki šokolaadi. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. Ta---- t-uu---uid -ema--l----uudu-etu. Ta oli truu, kuid tema oli truudusetu. T- o-i t-u-, k-i- t-m- o-i t-u-d-s-t-. -------------------------------------- Ta oli truu, kuid tema oli truudusetu. 0
El era leneş, dar ea era harnică. Ta o-- ----k, kuid--e-a --i u--n. Ta oli laisk, kuid tema oli usin. T- o-i l-i-k- k-i- t-m- o-i u-i-. --------------------------------- Ta oli laisk, kuid tema oli usin. 0
El era sărac, dar ea era bogată. Ta-ol-----n-,---id-tem----- ri-a-. Ta oli vaene, kuid tema oli rikas. T- o-i v-e-e- k-i- t-m- o-i r-k-s- ---------------------------------- Ta oli vaene, kuid tema oli rikas. 0
El nu a avut bani, ci datorii. Tal ei----ud ---- v----v-la-. Tal ei olnud raha vaid võlad. T-l e- o-n-d r-h- v-i- v-l-d- ----------------------------- Tal ei olnud raha vaid võlad. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. Ta---i o---d -n---v-i--õ--e-us-. Tal ei olnud õnne vaid õnnetust. T-l e- o-n-d õ-n- v-i- õ-n-t-s-. -------------------------------- Tal ei olnud õnne vaid õnnetust. 0
El nu a avut succes, ci insucces. T-l-e- -lnud-ed- ---d --a-d---si. Tal ei olnud edu vaid äpardumisi. T-l e- o-n-d e-u v-i- ä-a-d-m-s-. --------------------------------- Tal ei olnud edu vaid äpardumisi. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. T--ei --n-d-rah-l----d-rah-l-----tu. Ta ei olnud rahul vaid rahulolematu. T- e- o-n-d r-h-l v-i- r-h-l-l-m-t-. ------------------------------------ Ta ei olnud rahul vaid rahulolematu. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. T---- ol----õ-n-lik va-d õ-----. Ta ei olnud õnnelik vaid õnnetu. T- e- o-n-d õ-n-l-k v-i- õ-n-t-. -------------------------------- Ta ei olnud õnnelik vaid õnnetu. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. T- ----l----sü--aa----v-i- ebasü-p---n-. Ta ei olnud sümpaatne vaid ebasümpaatne. T- e- o-n-d s-m-a-t-e v-i- e-a-ü-p-a-n-. ---------------------------------------- Ta ei olnud sümpaatne vaid ebasümpaatne. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.