Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   sl Preteklost 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [enainosemdeset]

Preteklost 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
a scrie p---ti pisati p-s-t- ------ pisati 0
El scria o scrisoare. O--j- --p---l-pismo. On je napisal pismo. O- j- n-p-s-l p-s-o- -------------------- On je napisal pismo. 0
Şi ea scria o vedere. I---n------ap-s-l- -azg--dn--o. In ona je napisala razglednico. I- o-a j- n-p-s-l- r-z-l-d-i-o- ------------------------------- In ona je napisala razglednico. 0
a citi bra-i brati b-a-i ----- brati 0
El citea o ilustrată. On-j---ral-r-v--o. On je bral revijo. O- j- b-a- r-v-j-. ------------------ On je bral revijo. 0
Şi ea citea o carte. In-on- -e ---la k-jigo. In ona je brala knjigo. I- o-a j- b-a-a k-j-g-. ----------------------- In ona je brala knjigo. 0
a lua v-eti vzeti v-e-i ----- vzeti 0
El a luat o ţigară. Vz----e-eno c-g-reto. Vzel je eno cigareto. V-e- j- e-o c-g-r-t-. --------------------- Vzel je eno cigareto. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. V-e-a-je -n k--ček-čo-o-a-e. Vzela je en košček čokolade. V-e-a j- e- k-š-e- č-k-l-d-. ---------------------------- Vzela je en košček čokolade. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. On-je---l -ez-est--on- pa---es-a. On je bil nezvest, ona pa zvesta. O- j- b-l n-z-e-t- o-a p- z-e-t-. --------------------------------- On je bil nezvest, ona pa zvesta. 0
El era leneş, dar ea era harnică. O- je-b-l -e----na -a ------v-. On je bil len, ona pa marljiva. O- j- b-l l-n- o-a p- m-r-j-v-. ------------------------------- On je bil len, ona pa marljiva. 0
El era sărac, dar ea era bogată. O- j- --l-re-e---o---p--bo-ata. On je bil reven, ona pa bogata. O- j- b-l r-v-n- o-a p- b-g-t-. ------------------------------- On je bil reven, ona pa bogata. 0
El nu a avut bani, ci datorii. O- ---im-l-d-n-rj-,--ač pa ----o-e. On ni imel denarja, pač pa dolgove. O- n- i-e- d-n-r-a- p-č p- d-l-o-e- ----------------------------------- On ni imel denarja, pač pa dolgove. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. On n- im-- ----e,--a--p--sm--o. On ni imel sreče, pač pa smolo. O- n- i-e- s-e-e- p-č p- s-o-o- ------------------------------- On ni imel sreče, pač pa smolo. 0
El nu a avut succes, ci insucces. On-n- -i- u-pešen,---č -a--e bi--ne--pe--n. On ni bil uspešen, pač pa je bil neuspešen. O- n- b-l u-p-š-n- p-č p- j- b-l n-u-p-š-n- ------------------------------------------- On ni bil uspešen, pač pa je bil neuspešen. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. O- -- -il -ad-voljen, -a- p- je-bi- --z----o-jen. On ni bil zadovoljen, pač pa je bil nezadovoljen. O- n- b-l z-d-v-l-e-, p-č p- j- b-l n-z-d-v-l-e-. ------------------------------------------------- On ni bil zadovoljen, pač pa je bil nezadovoljen. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. On-n----l --ečen,---č p---e-b-l---s-e-e-. On ni bil srečen, pač pa je bil nesrečen. O- n- b-l s-e-e-, p-č p- j- b-l n-s-e-e-. ----------------------------------------- On ni bil srečen, pač pa je bil nesrečen. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. O- -- b------p--i-en, p-- ---j--bil--ntipatiče-. On ni bil simpatičen, pač pa je bil antipatičen. O- n- b-l s-m-a-i-e-, p-č p- j- b-l a-t-p-t-č-n- ------------------------------------------------ On ni bil simpatičen, pač pa je bil antipatičen. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.