Dicționar de expresii

ro Sport   »   hy Sports

49 [patruzeci şi nouă]

Sport

Sport

49 [քառասունինը]

49 [k’arrasuniny]

Sports

[sport]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Practici sport? Ս--րտո- զ-ա-վու-մ ես: Սպորտով զբաղվու՞մ ես: Ս-ո-տ-վ զ-ա-վ-ւ-մ ե-: --------------------- Սպորտով զբաղվու՞մ ես: 0
S-o-tov -b--hv-՞--y-s Sportov zbaghvu՞m yes S-o-t-v z-a-h-u-m y-s --------------------- Sportov zbaghvu՞m yes
Da, trebuie să fac mişcare. Ա-ո--ինձ շ--ժ-ե----պ---: Այո, ինձ շարժվել է պետք: Ա-ո- ի-ձ շ-ր-վ-լ է պ-տ-: ------------------------ Այո, ինձ շարժվել է պետք: 0
A-o- --dz sharzh-e--e -etk’ Ayo, indz sharzhvel e petk’ A-o- i-d- s-a-z-v-l e p-t-’ --------------------------- Ayo, indz sharzhvel e petk’
Merg la un club de sport. Ե- գնո----մ ս---տ--ակ--մբ: Ես գնում եմ սպորտի ակումբ: Ե- գ-ո-մ ե- ս-ո-տ- ա-ո-մ-: -------------------------- Ես գնում եմ սպորտի ակումբ: 0
Y---g-um-y---s---t--a--mb Yes gnum yem sporti akumb Y-s g-u- y-m s-o-t- a-u-b ------------------------- Yes gnum yem sporti akumb
Jucăm fotbal. Մ--ք --ւ--ոլ---ք խ-ղում: Մենք ֆուտբոլ ենք խաղում: Մ-ն- ֆ-ւ-բ-լ ե-ք խ-ղ-ւ-: ------------------------ Մենք ֆուտբոլ ենք խաղում: 0
M-n-’ ---------n-’-k---h-m Menk’ futbol yenk’ khaghum M-n-’ f-t-o- y-n-’ k-a-h-m -------------------------- Menk’ futbol yenk’ khaghum
Câteodată înotăm. Մե- -ե--լո--ւ--ե--: Մեկ մեկ լողում ենք: Մ-կ մ-կ լ-ղ-ւ- ե-ք- ------------------- Մեկ մեկ լողում ենք: 0
Mek------og-um-y-n-’ Mek mek loghum yenk’ M-k m-k l-g-u- y-n-’ -------------------- Mek mek loghum yenk’
Sau ne plimbăm cu bicicleta. Կամ հեծ--ի---նք քշու-: Կամ հեծանիվ ենք քշում: Կ-մ հ-ծ-ն-վ ե-ք ք-ո-մ- ---------------------- Կամ հեծանիվ ենք քշում: 0
Kam --tsa-i---e-k- k’shum Kam hetsaniv yenk’ k’shum K-m h-t-a-i- y-n-’ k-s-u- ------------------------- Kam hetsaniv yenk’ k’shum
În oraşul nostru există un stadion de fotbal. Մեր ք-ղա---մ ֆ-ւ-բո---ս---իո- --: Մեր քաղաքում ֆուտբոլի ստադիոն կա: Մ-ր ք-ղ-ք-ւ- ֆ-ւ-բ-լ- ս-ա-ի-ն կ-: --------------------------------- Մեր քաղաքում ֆուտբոլի ստադիոն կա: 0
M-r-k----ak’um-fu--oli -t------ka Mer k’aghak’um futboli stadion ka M-r k-a-h-k-u- f-t-o-i s-a-i-n k- --------------------------------- Mer k’aghak’um futboli stadion ka
Există şi o piscină cu saună. Կ- մ- լո-----ան շոգե-ա---ք--: Կա մի լողավազան շոգեբաղնիքով: Կ- մ- լ-ղ-վ-զ-ն շ-գ-բ-ղ-ի-ո-: ----------------------------- Կա մի լողավազան շոգեբաղնիքով: 0
K- m-----h--a--n -----baghni--ov Ka mi loghavazan shogebaghnik’ov K- m- l-g-a-a-a- s-o-e-a-h-i-’-v -------------------------------- Ka mi loghavazan shogebaghnik’ov
Şi există un teren de golf. Եվ -ի -ո--ի դաշտ-կ-: Եվ մի գոլֆի դաշտ կա: Ե- մ- գ-լ-ի դ-շ- կ-: -------------------- Եվ մի գոլֆի դաշտ կա: 0
Yev--i-----i ----t-ka Yev mi golfi dasht ka Y-v m- g-l-i d-s-t k- --------------------- Yev mi golfi dasht ka
Ce este la televizor? Ի-նչ կ- -ե-ո-----ույ-ով: Ի՞նչ կա հեռուստացույցով: Ի-ն- կ- հ-ռ-ւ-տ-ց-ւ-ց-վ- ------------------------ Ի՞նչ կա հեռուստացույցով: 0
I-nch’ -a --rr------’uyts-ov I՞nch’ ka herrustats’uyts’ov I-n-h- k- h-r-u-t-t-’-y-s-o- ---------------------------- I՞nch’ ka herrustats’uyts’ov
Tocmai transmit un meci de fotbal. Հ-մ--ֆուտբոլի-խ-ղ է: Հիմա ֆուտբոլի խաղ է: Հ-մ- ֆ-ւ-բ-լ- խ-ղ է- -------------------- Հիմա ֆուտբոլի խաղ է: 0
Hi-- f--b----kha---e Hima futboli khagh e H-m- f-t-o-i k-a-h e -------------------- Hima futboli khagh e
Echipa germană joacă împotriva celei englezeşti. Գե-մ-ն--ան-թիմ- խաղում-է ան-լիա--- թի---դեմ: Գերմանական թիմը խաղում է անգլիական թիմի դեմ: Գ-ր-ա-ա-ա- թ-մ- խ-ղ-ւ- է ա-գ-ի-կ-ն թ-մ- դ-մ- -------------------------------------------- Գերմանական թիմը խաղում է անգլիական թիմի դեմ: 0
G-r-a----n--’--y---agh-m e a--lia--n-t’-m----m Germanakan t’imy khaghum e angliakan t’imi dem G-r-a-a-a- t-i-y k-a-h-m e a-g-i-k-n t-i-i d-m ---------------------------------------------- Germanakan t’imy khaghum e angliakan t’imi dem
Cine câştigă? Ո՞-----աղթ---: Ո՞վ է հաղթում: Ո-վ է հ-ղ-ո-մ- -------------- Ո՞վ է հաղթում: 0
V-՞v-----ght--m VO՞v e haght’um V-՞- e h-g-t-u- --------------- VO՞v e haght’um
Nu am habar. Ես -գ----: Ես չգիտեմ: Ե- չ-ի-ե-: ---------- Ես չգիտեմ: 0
Ye--ch-g---m Yes ch’gitem Y-s c-’-i-e- ------------ Yes ch’gitem
Momentan este egal. Ա---պ--ին ո----ի-է: Այս պահին ոչ ոքի է: Ա-ս պ-հ-ն ո- ո-ի է- ------------------- Այս պահին ոչ ոքի է: 0
A---p-hin -o-h- v---i-e Ays pahin voch’ vok’i e A-s p-h-n v-c-’ v-k-i e ----------------------- Ays pahin voch’ vok’i e
Arbitrul este din Belgia. Մր--վ-րը-----------: Մրցավարը բելգիացի է: Մ-ց-վ-ր- բ-լ-ի-ց- է- -------------------- Մրցավարը բելգիացի է: 0
Mr-s’-v-ry-be----ts-i e Mrts’avary belgiats’i e M-t-’-v-r- b-l-i-t-’- e ----------------------- Mrts’avary belgiats’i e
Acum se execută o lovitură de la unsprezece metri. Հի-ա տո--ան-յին---սն--կ----րանո- է: Հիմա տուգանային տասնմեկ մետրանոց է: Հ-մ- տ-ւ-ա-ա-ի- տ-ս-մ-կ մ-տ-ա-ո- է- ----------------------------------- Հիմա տուգանային տասնմեկ մետրանոց է: 0
Hi----ug-n---------m---m-----ot-’ e Hima tuganayin tasnmek metranots’ e H-m- t-g-n-y-n t-s-m-k m-t-a-o-s- e ----------------------------------- Hima tuganayin tasnmek metranots’ e
Gol! Unu la zero! Գ-լ!Մեկ--ր-: Գոլ!Մեկ-զրո: Գ-լ-Մ-կ-զ-ո- ------------ Գոլ!Մեկ-զրո: 0
G--!Mek--ro Gol!Mek-zro G-l-M-k-z-o ----------- Gol!Mek-zro

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...
Știați?
Ucraineana se numără printre limbile slavice de est. Este strâns înrudită cu rusa și belarusa. Mai mult de 40 de milioane de oameni vorbesc ucraineana. Este a treia cea mai răspândită limbă slavică după rusă și poloneză. Ucraineana s-a dezvoltat prin jurul sfârșitului de secolului al-XVIII-lea, din dialectul local existent. Un limbaj distinct scris a apărut în acele timpuri, și cu el a venit și literatura. Astăzi, există un număr ridicat de dialecte care se împart în trei mari grupuri. Vocabularul, sintaxa și articularea sunt evocative pentru alte limbi slavice. Asta deoarece limbile slavice au început să se diferențieze între ele relativ târziu. Datorită situației geografice a Ucrainei, limba are și multe influențe poloneze și ruse. Gramatica conține șapte cazuri. Adjectivele ucrainene definesc relațiile dintre oameni și lucruri în mod foarte clar. Un vorbitor e capabil să demonstreze atitudinea sa sau sistemul său de valori în funcție de forma cuvântului. O altă trăsătură a limbii ucrainene e faptul că e foarte melodică. Dacă vă plac limbile care sună melodios, ar trebui să învățați ucraineana!