Քե---ր--ն-թ-ւ----ր---՞մ -----են--վար-լ:
Քեզ արդեն թույլատրվու՞մ է մեքենա վարել:
Ք-զ ա-դ-ն թ-ւ-լ-տ-վ-ւ-մ է մ-ք-ն- վ-ր-լ-
---------------------------------------
Քեզ արդեն թույլատրվու՞մ է մեքենա վարել: 0 K’ye- --den-t’uyla-r-u՞m e--ek’y-n---a--lK’yez arden t’uylatrvu՞m e mek’yena varelK-y-z a-d-n t-u-l-t-v-՞- e m-k-y-n- v-r-l-----------------------------------------K’yez arden t’uylatrvu՞m e mek’yena varel
թ--յլ-տ--լ- -----ի-է
թույլատրել, կարելի է
թ-ւ-լ-տ-ե-, կ-ր-լ- է
--------------------
թույլատրել, կարելի է 0 t--y----e-- -ar-l--et’uylatrel, kareli et-u-l-t-e-, k-r-l- e--------------------t’uylatrel, kareli e
Կ--ելի՞ է ա---ե- -խե-:
Կարելի՞ է այստեղ ծխել:
Կ-ր-լ-՞ է ա-ս-ե- ծ-ե-:
----------------------
Կարելի՞ է այստեղ ծխել: 0 Kar-l-----a-st--- -sk-elKareli՞ e aystegh tskhelK-r-l-՞ e a-s-e-h t-k-e-------------------------Kareli՞ e aystegh tskhel
Կա--լ---- չե-եր----ճ-ր--:
Կարելի՞ է չեկերով վճարել:
Կ-ր-լ-՞ է չ-կ-ր-վ վ-ա-ե-:
-------------------------
Կարելի՞ է չեկերով վճարել: 0 K-re-i՞ --ch-y--e-o- v--a--lKareli՞ e ch’yekerov vcharelK-r-l-՞ e c-’-e-e-o- v-h-r-l----------------------------Kareli՞ e ch’yekerov vcharel
Կ-----՞ --մ-այն--անխի---ճ-ր--:
Կարելի՞ է միայն կանխիկ վճարել:
Կ-ր-լ-՞ է մ-ա-ն կ-ն-ի- վ-ա-ե-:
------------------------------
Կարելի՞ է միայն կանխիկ վճարել: 0 Karel-՞-e----yn k---hi---ch--elKareli՞ e miayn kankhik vcharelK-r-l-՞ e m-a-n k-n-h-k v-h-r-l-------------------------------Kareli՞ e miayn kankhik vcharel
Կար--ի- է----գա-ա-ե-:
Կարելի՞ է զանգահարել:
Կ-ր-լ-՞ է զ-ն-ա-ա-ե-:
---------------------
Կարելի՞ է զանգահարել: 0 K---l-՞ e-z--g--a-elKareli՞ e zangaharelK-r-l-՞ e z-n-a-a-e---------------------Kareli՞ e zangaharel
Կար---՞ է --- ո---ա--հ-ր-նե-:
Կարելի՞ է ինչ որ բան հարցնել:
Կ-ր-լ-՞ է ի-չ ո- բ-ն հ-ր-ն-լ-
-----------------------------
Կարելի՞ է ինչ որ բան հարցնել: 0 Kar--i--- -nch’ -o- --- --r-s-n-lKareli՞ e inch’ vor ban harts’nelK-r-l-՞ e i-c-’ v-r b-n h-r-s-n-l---------------------------------Kareli՞ e inch’ vor ban harts’nel
Կար--ի--- -ն---ր--ա----ել:
Կարելի՞ է ինչ որ բան ասել:
Կ-ր-լ-՞ է ի-չ ո- բ-ն ա-ե-:
--------------------------
Կարելի՞ է ինչ որ բան ասել: 0 Ka--l-- --inc-’--o--ban -selKareli՞ e inch’ vor ban aselK-r-l-՞ e i-c-’ v-r b-n a-e-----------------------------Kareli՞ e inch’ vor ban asel
Կա---ի- է -ս-ել:
Կարելի՞ է նստել:
Կ-ր-լ-՞ է ն-տ-լ-
----------------
Կարելի՞ է նստել: 0 K-r--i--- n-t-lKareli՞ e nstelK-r-l-՞ e n-t-l---------------Kareli՞ e nstel
Կար-լ-- է--են-ու- ս------:
Կարելի՞ է մենյուն ստանանք:
Կ-ր-լ-՞ է մ-ն-ո-ն ս-ա-ա-ք-
--------------------------
Կարելի՞ է մենյուն ստանանք: 0 Kare----- men-un s-a-an-’Kareli՞ e menyun stanank’K-r-l-՞ e m-n-u- s-a-a-k--------------------------Kareli՞ e menyun stanank’
Կարե--՞-է ա-ա--ի--վ--ր-նք:
Կարելի՞ է առանձին վճարենք:
Կ-ր-լ-՞ է ա-ա-ձ-ն վ-ա-ե-ք-
--------------------------
Կարելի՞ է առանձին վճարենք: 0 K-r---՞-e a-r-------v-hare-k’Kareli՞ e arrandzin vcharenk’K-r-l-՞ e a-r-n-z-n v-h-r-n-’-----------------------------Kareli՞ e arrandzin vcharenk’
Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi.
Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă.
Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori.
Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul.
Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate.
Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini.
Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei.
Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des.
Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma.
Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte.
Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat.
Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă.
Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute.
De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis.
Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit.
Dar noi nu putem uita ce am învăţat.
În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă.
Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie.
Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante.
De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele.
Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna.
Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou.
A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară.
Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute.
Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese.
De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii.
Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite.
Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !