Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   lt Šalutiniai sakiniai su ar

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [devyniasdešimt trys]

Šalutiniai sakiniai su ar

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. (A---------u,------s----e-----. (Aš) nežinau, ar jis mane myli. (-š- n-ž-n-u- a- j-s m-n- m-l-. ------------------------------- (Aš) nežinau, ar jis mane myli. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. (A-- nežina-- -r---- grįš. (Aš) nežinau, ar jis grįš. (-š- n-ž-n-u- a- j-s g-į-. -------------------------- (Aš) nežinau, ar jis grįš. 0
Nu ştiu dacă mă sună. (-š- ---i-a---a- --- -----as---b-ns. (Aš) nežinau, ar jis man paskambins. (-š- n-ž-n-u- a- j-s m-n p-s-a-b-n-. ------------------------------------ (Aš) nežinau, ar jis man paskambins. 0
Oare mă iubeşte? Ar---- -a-- -y--? Ar jis mane myli? A- j-s m-n- m-l-? ----------------- Ar jis mane myli? 0
Oare vine înapoi? A- jis g--š? Ar jis grįš? A- j-s g-į-? ------------ Ar jis grįš? 0
Oare mă sună? Ar-----m---p-s-am-i--? Ar jis man paskambins? A- j-s m-n p-s-a-b-n-? ---------------------- Ar jis man paskambins? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. A- kl-u-iu--a--s- a--jis-apie --n----l-oj-. Aš klausiu savęs, ar jis apie mane galvoja. A- k-a-s-u s-v-s- a- j-s a-i- m-n- g-l-o-a- ------------------------------------------- Aš klausiu savęs, ar jis apie mane galvoja. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. A- --a--iu---vę-- -r jis t--- ---ą. Aš klausiu savęs, ar jis turi kitą. A- k-a-s-u s-v-s- a- j-s t-r- k-t-. ----------------------------------- Aš klausiu savęs, ar jis turi kitą. 0
Mă întreb dacă minte. A- -l-usi---a--s--ar -is --mel-oj-. Aš klausiu savęs, ar jis nemeluoja. A- k-a-s-u s-v-s- a- j-s n-m-l-o-a- ----------------------------------- Aš klausiu savęs, ar jis nemeluoja. 0
Oare se gândeşte la mine? A- -is-ap-e man-----vo-a? Ar jis apie mane galvoja? A- j-s a-i- m-n- g-l-o-a- ------------------------- Ar jis apie mane galvoja? 0
Oare are pe altcineva? Ar j---tu----i-ą? Ar jis turi kitą? A- j-s t-r- k-t-? ----------------- Ar jis turi kitą? 0
Oare spune adevărul? A--ji--sa-o-ti-s-? Ar jis sako tiesą? A- j-s s-k- t-e-ą- ------------------ Ar jis sako tiesą? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. (Aš--ab----u- ar -aš- j-- -ikr-- -ati---. (Aš) abejoju, ar (aš) jam tikrai patinku. (-š- a-e-o-u- a- (-š- j-m t-k-a- p-t-n-u- ----------------------------------------- (Aš) abejoju, ar (aš) jam tikrai patinku. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. (A-) -b--oju--ar j-- ma----r---s. (Aš) abejoju, ar jis man parašys. (-š- a-e-o-u- a- j-s m-n p-r-š-s- --------------------------------- (Aš) abejoju, ar jis man parašys. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. (-š)----joju- -----s--a------. (Aš) abejoju, ar jis mane ves. (-š- a-e-o-u- a- j-s m-n- v-s- ------------------------------ (Aš) abejoju, ar jis mane ves. 0
Oare mă place cu adevărat? A- --k-ai -----m ------u? Ar tikrai aš jam patinku? A- t-k-a- a- j-m p-t-n-u- ------------------------- Ar tikrai aš jam patinku? 0
Oare îmi scrie? Ar-j-s-----par-šy-? Ar jis man parašys? A- j-s m-n p-r-š-s- ------------------- Ar jis man parašys? 0
Oare se însoară cu mine? Ar -i--man---e-? Ar jis mane ves? A- j-s m-n- v-s- ---------------- Ar jis mane ves? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...