Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   lt Savybiniai įvardžiai 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [šešiasdešimt šeši]

Savybiniai įvardžiai 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
eu – al meu a- --m-no aš — mano a- — m-n- --------- aš — mano 0
Nu îmi găsesc cheile. (Aš) n-ra--u-s--o r--t-. (Aš) nerandu savo rakto. (-š- n-r-n-u s-v- r-k-o- ------------------------ (Aš) nerandu savo rakto. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. (-š)--e--n---sa-o -il-et-. (Aš) nerandu savo bilieto. (-š- n-r-n-u s-v- b-l-e-o- -------------------------- (Aš) nerandu savo bilieto. 0
tu – al tău t- - t-vo tu — tavo t- — t-v- --------- tu — tavo 0
Ţi-ai găsit cheile? Ar radai---vo ra--ą? Ar radai savo raktą? A- r-d-i s-v- r-k-ą- -------------------- Ar radai savo raktą? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Ar -adai savo -il-etą? Ar radai savo bilietą? A- r-d-i s-v- b-l-e-ą- ---------------------- Ar radai savo bilietą? 0
el – al lui j-- — jo jis — jo j-s — j- -------- jis — jo 0
Ştii unde sunt cheile lui? A--ži-a---ku------- jo ra-t-s? Ar žinai, kur (yra) jo raktas? A- ž-n-i- k-r (-r-) j- r-k-a-? ------------------------------ Ar žinai, kur (yra) jo raktas? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? A- --n--, kur-(y--) ----ili-t--? Ar žinai, kur (yra) jo bilietas? A- ž-n-i- k-r (-r-) j- b-l-e-a-? -------------------------------- Ar žinai, kur (yra) jo bilietas? 0
ea – al ei ji - --s ji — jos j- — j-s -------- ji — jos 0
Banii ei au dispărut. J-s------ai---ngo. Jos pinigai dingo. J-s p-n-g-i d-n-o- ------------------ Jos pinigai dingo. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. J-- kr-di-i-ė----t-lė ta---------n-o. Jos kreditinė kortelė taip pat dingo. J-s k-e-i-i-ė k-r-e-ė t-i- p-t d-n-o- ------------------------------------- Jos kreditinė kortelė taip pat dingo. 0
noi – al nostru me- —-mū-ų mes — mūsų m-s — m-s- ---------- mes — mūsų 0
Bunicul nostru este bolnav. Mūsų-se---i--se-ga. Mūsų senelis serga. M-s- s-n-l-s s-r-a- ------------------- Mūsų senelis serga. 0
Bunica noastră este sănătoasă. Mū----e-e----v-ik-. Mūsų senelė sveika. M-s- s-n-l- s-e-k-. ------------------- Mūsų senelė sveika. 0
voi – al vostru jū- — -ū-ų jūs — jūsų j-s — j-s- ---------- jūs — jūsų 0
Copii, unde este tăticul vostru? V-ikai- kur j-s- -----? Vaikai, kur jūsų tėvas? V-i-a-, k-r j-s- t-v-s- ----------------------- Vaikai, kur jūsų tėvas? 0
Copii, unde este mămica voastră? Va--ai, -u--j--- m-ma? Vaikai, kur jūsų mama? V-i-a-, k-r j-s- m-m-? ---------------------- Vaikai, kur jūsų mama? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.