Libro de frases

es Oraciones subordinadas con si   »   ro Propoziţii scundare cu sau

93 [noventa y tres]

Oraciones subordinadas con si

Oraciones subordinadas con si

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Elige cómo quieres ver la traducción:   
español rumano Sonido más
No sé si me quiere. N- ş--- -ac--mă-i--e-te. Nu ştiu dacă mă iubeşte. N- ş-i- d-c- m- i-b-ş-e- ------------------------ Nu ştiu dacă mă iubeşte. 0
No sé si volverá. N- ---u-d----s- ----a-ce. Nu ştiu dacă se întoarce. N- ş-i- d-c- s- î-t-a-c-. ------------------------- Nu ştiu dacă se întoarce. 0
No sé si me llamará. Nu-ş-iu -acă -ă-s-n-. Nu ştiu dacă mă sună. N- ş-i- d-c- m- s-n-. --------------------- Nu ştiu dacă mă sună. 0
¿Me querrá? O--- m- -----te? Oare mă iubeşte? O-r- m- i-b-ş-e- ---------------- Oare mă iubeşte? 0
¿Volverá? Oa-- ---e î-----? Oare vine înapoi? O-r- v-n- î-a-o-? ----------------- Oare vine înapoi? 0
¿Me llamará? Oa-e -- -u--? Oare mă sună? O-r- m- s-n-? ------------- Oare mă sună? 0
Me pregunto si piensa en mí. Mă între- d----s---ân----e--a-m-ne. Mă întreb dacă se gândeşte la mine. M- î-t-e- d-c- s- g-n-e-t- l- m-n-. ----------------------------------- Mă întreb dacă se gândeşte la mine. 0
Me pregunto si tiene a otra. Mă î----b d-că---- -e-a--c----a. Mă întreb dacă are pe altcineva. M- î-t-e- d-c- a-e p- a-t-i-e-a- -------------------------------- Mă întreb dacă are pe altcineva. 0
Me pregunto si miente. M---nt-e- d--ă---nt-. Mă întreb dacă minte. M- î-t-e- d-c- m-n-e- --------------------- Mă întreb dacă minte. 0
¿Pensará en mí? Oa------gâ--eşte -a -i-e? Oare se gândeşte la mine? O-r- s- g-n-e-t- l- m-n-? ------------------------- Oare se gândeşte la mine? 0
¿Tendrá a otra? Oare ar- p- ----i-ev-? Oare are pe altcineva? O-r- a-e p- a-t-i-e-a- ---------------------- Oare are pe altcineva? 0
¿Estará diciendo la verdad? Oa-- sp--- -de-----? Oare spune adevărul? O-r- s-u-e a-e-ă-u-? -------------------- Oare spune adevărul? 0
Dudo que le guste realmente. Mă -n-oi-----ă -ă ---ce -- -d-v---t. Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. M- î-d-i-s- c- m- p-a-e c- a-e-ă-a-. ------------------------------------ Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. 0
Dudo que me escriba. Mă -n-oi--c -ă îm- ----e. Mă îndoiesc că îmi scrie. M- î-d-i-s- c- î-i s-r-e- ------------------------- Mă îndoiesc că îmi scrie. 0
Dudo que se case conmigo. M- în----s- c- -- -n---ră-cu -i--. Mă îndoiesc că se însoară cu mine. M- î-d-i-s- c- s- î-s-a-ă c- m-n-. ---------------------------------- Mă îndoiesc că se însoară cu mine. 0
¿Le gustaré realmente? Oa-e--- plac- -- -dev-ra-? Oare mă place cu adevărat? O-r- m- p-a-e c- a-e-ă-a-? -------------------------- Oare mă place cu adevărat? 0
¿Me escribirá? O--e -mi ---ie? Oare îmi scrie? O-r- î-i s-r-e- --------------- Oare îmi scrie? 0
¿Se casará conmigo? Oa-- se-în--a-- cu----e? Oare se însoară cu mine? O-r- s- î-s-a-ă c- m-n-? ------------------------ Oare se însoară cu mine? 0

Descargar MP3 (.zip archivos)

¿Cómo aprende el cerebro la gramática?

Empezamos a aprender nuestra lengua materna cuando somos bebés. Esto sucede automáticamente. No nos damos cuenta. Pero este aprendizaje exige de nuestro cerebro una gran eficiencia. Aprender la gramática, por ejemplo, supone mucho trabajo. Cada día oye nuevas cosas. Permanentemente recibe nuevos estímulos. Ahora bien, el cerebro no puede procesar cada estímulo de forma individual. Tiene que proceder económicamente. Por eso se orienta hacia las regularidades. El cerebro toma nota de lo que oye con frecuencia. Registra la frecuencia con la que una cosa aparece. Por concatenación de ejemplos acaba derivando una regla gramatical. Los niños saben si una oración está bien o mal construida. Aunque no saben por qué. Conocen las reglas sin haberlas aprendido. Las personas mayores aprenden de forma diferente. Ya conocen las estructuras de su lengua materna. Tales estructuras son la base sobre la que sustentar las nuevas reglas gramaticales. Pero para aprender, los adultos necesitan clases. Cuando el cerebro aprende gramática, se construye un sistema sólido. Esto se refleja bien, por ejemplo, con los nombres y verbos. Unos y otros se almacenan en diferentes regiones del cerebro. Son áreas cerebrales distintas las que están activas cuando se procesan. También las reglas simples se aprenden de forma distinta a las reglas complejas. Con las reglas complejas, son varias las regiones del cerebro las que trabajan al mismo tiempo. De qué forma aprende exactamente el cerebro la gramática, es algo que todavía no se ha investigado. Pero se sabe que, en principio, puede aprender cualquier gramática…