Dicționar de expresii

ro Muncă   »   es Trabajar

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [cincuenta y cinco]

Trabajar

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? ¿-u---e- su -r-fesi-n? ¿Cuál es su profesión? ¿-u-l e- s- p-o-e-i-n- ---------------------- ¿Cuál es su profesión?
Soţul meu este de profesie medic. M- e------e--r----o-o-d--t-r. Mi esposo ejerce como doctor. M- e-p-s- e-e-c- c-m- d-c-o-. ----------------------------- Mi esposo ejerce como doctor.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. (-o)----b----m---a -or-a-a -o-o e-f---er-. (Yo) trabajo media jornada como enfermera. (-o- t-a-a-o m-d-a j-r-a-a c-m- e-f-r-e-a- ------------------------------------------ (Yo) trabajo media jornada como enfermera.
În curând vom primi pensie. Pro-to ---ib-re--s ----t-a-pen-ió-. Pronto recibiremos nuestra pensión. P-o-t- r-c-b-r-m-s n-e-t-a p-n-i-n- ----------------------------------- Pronto recibiremos nuestra pensión.
Dar impozitele sunt mari. Pero--os-impu----- -on -l-o-. Pero los impuestos son altos. P-r- l-s i-p-e-t-s s-n a-t-s- ----------------------------- Pero los impuestos son altos.
Şi asigurarea medicală este scumpă. Y-e- -----o-méd-co es ---o. Y el seguro médico es caro. Y e- s-g-r- m-d-c- e- c-r-. --------------------------- Y el seguro médico es caro.
Ce vrei să devii odată? ¿--é-t--gustar-a ---? ¿Qué te gustaría ser? ¿-u- t- g-s-a-í- s-r- --------------------- ¿Qué te gustaría ser?
Vreau să devin inginer. Me -u-ta-í----r -n-e---r-. Me gustaría ser ingeniero. M- g-s-a-í- s-r i-g-n-e-o- -------------------------- Me gustaría ser ingeniero.
Vreau să studiez la universitate. (Yo- qu---- e---di-r-e---a -n-ve-sid--. (Yo) quiero estudiar en la universidad. (-o- q-i-r- e-t-d-a- e- l- u-i-e-s-d-d- --------------------------------------- (Yo) quiero estudiar en la universidad.
Eu sunt practicant. (Yo) s-y-u--- un----sante. (Yo) soy un / una pasante. (-o- s-y u- / u-a p-s-n-e- -------------------------- (Yo) soy un / una pasante.
Nu câştig mult. (----no gano-muc----ine-o. (Yo) no gano mucho dinero. (-o- n- g-n- m-c-o d-n-r-. -------------------------- (Yo) no gano mucho dinero.
Fac practică în străinătate. (Yo--e-t-- --c-end- una-pasantí- - un---prá------ en -l---t-anje-o. (Yo) estoy haciendo una pasantía / unas prácticas en el extranjero. (-o- e-t-y h-c-e-d- u-a p-s-n-í- / u-a- p-á-t-c-s e- e- e-t-a-j-r-. ------------------------------------------------------------------- (Yo) estoy haciendo una pasantía / unas prácticas en el extranjero.
Acesta este şeful meu. É-- es mi jef-. Ése es mi jefe. É-e e- m- j-f-. --------------- Ése es mi jefe.
Am colegi drăguţi. (Yo) t--g--bu---s -----ñ--os--- t-aba-o. (Yo) tengo buenos compañeros de trabajo. (-o- t-n-o b-e-o- c-m-a-e-o- d- t-a-a-o- ---------------------------------------- (Yo) tengo buenos compañeros de trabajo.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. Siemp-e--amo- a -a c-n------- ----o-í-. Siempre vamos a la cantina al mediodía. S-e-p-e v-m-s a l- c-n-i-a a- m-d-o-í-. --------------------------------------- Siempre vamos a la cantina al mediodía.
Caut un post. E--o- b-----d- -r-b---. Estoy buscando trabajo. E-t-y b-s-a-d- t-a-a-o- ----------------------- Estoy buscando trabajo.
Sunt deja de un an şomer. Lle---u----o--a -i- -r---jo. Llevo un año ya sin trabajo. L-e-o u- a-o y- s-n t-a-a-o- ---------------------------- Llevo un año ya sin trabajo.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Ha- dem---a--s d-se-p--ad-s -n--ste pa--. Hay demasiados desempleados en este país. H-y d-m-s-a-o- d-s-m-l-a-o- e- e-t- p-í-. ----------------------------------------- Hay demasiados desempleados en este país.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?