Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   es querer algo

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setenta]

querer algo

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? ¿----ría-(u-t--- ----r? ¿Querría (usted) fumar? ¿-u-r-í- (-s-e-) f-m-r- ----------------------- ¿Querría (usted) fumar?
Doriţi să dansaţi? ¿Que-r-- -us--d- bai-a-? ¿Querría (usted) bailar? ¿-u-r-í- (-s-e-) b-i-a-? ------------------------ ¿Querría (usted) bailar?
Doriţi să mergeţi la plimbare? ¿Querrí-----t--)-p-se-r? ¿Querría (usted) pasear? ¿-u-r-í- (-s-e-) p-s-a-? ------------------------ ¿Querría (usted) pasear?
Vreau să fumez. (Y---q----ía --m--. (Yo) querría fumar. (-o- q-e-r-a f-m-r- ------------------- (Yo) querría fumar.
Vrei o ţigară? ¿Q-err-as -n-ci--rri-l-? ¿Querrías un cigarrillo? ¿-u-r-í-s u- c-g-r-i-l-? ------------------------ ¿Querrías un cigarrillo?
El vrea un foc. (É-) -u-rr-a--n e-----ed-r. (Él) querría un encendedor. (-l- q-e-r-a u- e-c-n-e-o-. --------------------------- (Él) querría un encendedor.
Doresc să beau ceva. (Yo) ----r---b--e--a-go. (Yo) querría beber algo. (-o- q-e-r-a b-b-r a-g-. ------------------------ (Yo) querría beber algo.
Doresc să mănânc ceva. Qu-r-í---om----lg-. Querría comer algo. Q-e-r-a c-m-r a-g-. ------------------- Querría comer algo.
Doresc să mă odihnesc puţin. Quer-------c-------- p---. Querría descansar un poco. Q-e-r-a d-s-a-s-r u- p-c-. -------------------------- Querría descansar un poco.
Doresc să vă întreb ceva. Q--rrí- pr-g-nt-r-e-algo. Querría preguntarle algo. Q-e-r-a p-e-u-t-r-e a-g-. ------------------------- Querría preguntarle algo.
Doresc să vă rog ceva. Qu-rrí- ---irle---g-. Querría pedirle algo. Q-e-r-a p-d-r-e a-g-. --------------------- Querría pedirle algo.
Doresc să vă invit la ceva. Q-er----i-v-ta-l- ---l- ----go. Querría invitarle / -la a algo. Q-e-r-a i-v-t-r-e / --a a a-g-. ------------------------------- Querría invitarle / -la a algo.
Ce doriţi vă rog? ¿-u- qu-rría-/--e---? ¿Qué querría / desea? ¿-u- q-e-r-a / d-s-a- --------------------- ¿Qué querría / desea?
Doriţi o cafea? ¿Q---r-a--ust-d---- -afé? ¿Querría (usted) un café? ¿-u-r-í- (-s-e-) u- c-f-? ------------------------- ¿Querría (usted) un café?
Sau doriţi mai bine un ceai? ¿O-p--fie-e -n --? ¿O prefiere un té? ¿- p-e-i-r- u- t-? ------------------ ¿O prefiere un té?
Vrem să mergem acasă. Que--ía-----rn-s-- --s-. Querríamos irnos a casa. Q-e-r-a-o- i-n-s a c-s-. ------------------------ Querríamos irnos a casa.
Vreţi un taxi? ¿--e---ai---- tax-? ¿Querríais un taxi? ¿-u-r-í-i- u- t-x-? ------------------- ¿Querríais un taxi?
Ei vor să dea un telefon. (-l--s-/ ---as) --e-rí-n -----r --r-te-é----. (Ellos / ellas) querrían llamar por teléfono. (-l-o- / e-l-s- q-e-r-a- l-a-a- p-r t-l-f-n-. --------------------------------------------- (Ellos / ellas) querrían llamar por teléfono.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.