Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ku to like something

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70[heftê]

to like something

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kurdă (Kurmanji) Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? H-- di-w-z---c----ê---k-şîn--? Hûn dixwazin cixarê bikişînin? H-n d-x-a-i- c-x-r- b-k-ş-n-n- ------------------------------ Hûn dixwazin cixarê bikişînin? 0
Doriţi să dansaţi? H-n dix-a-in ---s--i-i-? Hûn dixwazin dans bikin? H-n d-x-a-i- d-n- b-k-n- ------------------------ Hûn dixwazin dans bikin? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Hûn --x-azin b---n --r-? Hûn dixwazin biçin gerê? H-n d-x-a-i- b-ç-n g-r-? ------------------------ Hûn dixwazin biçin gerê? 0
Vreau să fumez. Ez -i--az-m-c--a-e-- ---iş-nim. Ez dixwazim cixareyê bikişînim. E- d-x-a-i- c-x-r-y- b-k-ş-n-m- ------------------------------- Ez dixwazim cixareyê bikişînim. 0
Vrei o ţigară? H-- -----eye-î --xwa-in? Hûn cixareyekî dixwazin? H-n c-x-r-y-k- d-x-a-i-? ------------------------ Hûn cixareyekî dixwazin? 0
El vrea un foc. E- -------x--z-. Ew agir dixwaze. E- a-i- d-x-a-e- ---------------- Ew agir dixwaze. 0
Doresc să beau ceva. E--di--azi- t-ştekî-v--w-m. Ez dixwazim tiştekî vexwim. E- d-x-a-i- t-ş-e-î v-x-i-. --------------------------- Ez dixwazim tiştekî vexwim. 0
Doresc să mănânc ceva. E----x---i- t-ş-e-- --x---. Ez dixwazim tiştekî bixwim. E- d-x-a-i- t-ş-e-î b-x-i-. --------------------------- Ez dixwazim tiştekî bixwim. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ez -ix-a-im--iç--ê-----a-xw--v--im. Ez dixwazim piçekê bêhna xwe vedim. E- d-x-a-i- p-ç-k- b-h-a x-e v-d-m- ----------------------------------- Ez dixwazim piçekê bêhna xwe vedim. 0
Doresc să vă întreb ceva. E- ----azim t---e-î ji--e----i-s-m. Ez dixwazim teştekî ji we bipirsim. E- d-x-a-i- t-ş-e-î j- w- b-p-r-i-. ----------------------------------- Ez dixwazim teştekî ji we bipirsim. 0
Doresc să vă rog ceva. E- dix-az----i-t--- j- we -----b----. Ez dixwazim tiştekî ji we tika bikim. E- d-x-a-i- t-ş-e-î j- w- t-k- b-k-m- ------------------------------------- Ez dixwazim tiştekî ji we tika bikim. 0
Doresc să vă invit la ceva. Ez -ix----- -- --x--ni--t------. Ez dixwazim we vexwînim tiştekî. E- d-x-a-i- w- v-x-î-i- t-ş-e-î- -------------------------------- Ez dixwazim we vexwînim tiştekî. 0
Ce doriţi vă rog? Hû---i--i-wa-in-ji--erem- xw- re? Hûn çi dixwazin ji kerema xwe re? H-n ç- d-x-a-i- j- k-r-m- x-e r-? --------------------------------- Hûn çi dixwazin ji kerema xwe re? 0
Doriţi o cafea? Hûn---hw--e-- --xw-zin? Hûn qehweyekê dixwazin? H-n q-h-e-e-ê d-x-a-i-? ----------------------- Hûn qehweyekê dixwazin? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? A---ay--- ---di---êrin? An çayekê hildibijêrin? A- ç-y-k- h-l-i-i-ê-i-? ----------------------- An çayekê hildibijêrin? 0
Vrem să mergem acasă. Em dixwa-i--b-çi-e mal-. Em dixwazin biçine malê. E- d-x-a-i- b-ç-n- m-l-. ------------------------ Em dixwazin biçine malê. 0
Vreţi un taxi? H---t-x---- ----a-in? Hûn texsiyê dixwazin? H-n t-x-i-ê d-x-a-i-? --------------------- Hûn texsiyê dixwazin? 0
Ei vor să dea un telefon. Hu----x--z----e--f-nê-b---n. Hun dixwazin telefonê bikin. H-n d-x-a-i- t-l-f-n- b-k-n- ---------------------------- Hun dixwazin telefonê bikin. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.