Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ka სურვილი

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [სამოცდაათი]

70 [samotsdaati]

სურვილი

[survili]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? მ-წე-ა გ-ე---თ? მოწევა გნებავთ? მ-წ-ვ- გ-ე-ა-თ- --------------- მოწევა გნებავთ? 0
mot-'--a--n---v-? mots'eva gnebavt? m-t-'-v- g-e-a-t- ----------------- mots'eva gnebavt?
Doriţi să dansaţi? ც-კვა--ნ-ბ-ვ-? ცეკვა გნებავთ? ც-კ-ა გ-ე-ა-თ- -------------- ცეკვა გნებავთ? 0
ts-k--- gnebavt? tsek'va gnebavt? t-e-'-a g-e-a-t- ---------------- tsek'va gnebavt?
Doriţi să mergeţi la plimbare? გ-ს-ი-ნ--ა----ბა-თ? გასეირნება გნებავთ? გ-ს-ი-ნ-ბ- გ-ე-ა-თ- ------------------- გასეირნება გნებავთ? 0
g-se---e-a--n----t? gaseirneba gnebavt? g-s-i-n-b- g-e-a-t- ------------------- gaseirneba gnebavt?
Vreau să fumez. მო---- -ინ--. მოწევა მინდა. მ-წ-ვ- მ-ნ-ა- ------------- მოწევა მინდა. 0
mo--'-v- ---d-. mots'eva minda. m-t-'-v- m-n-a- --------------- mots'eva minda.
Vrei o ţigară? გი-დ- სი---ე--? გინდა სიგარეტი? გ-ნ-ა ს-გ-რ-ტ-? --------------- გინდა სიგარეტი? 0
ginda -ig--et--? ginda sigaret'i? g-n-a s-g-r-t-i- ---------------- ginda sigaret'i?
El vrea un foc. მას-ც-ცხლი ---ა. მას ცეცხლი უნდა. მ-ს ც-ც-ლ- უ-დ-. ---------------- მას ცეცხლი უნდა. 0
m-s ts----h-i-u--a. mas tsetskhli unda. m-s t-e-s-h-i u-d-. ------------------- mas tsetskhli unda.
Doresc să beau ceva. რამი- და---- მინ--. რამის დალევა მინდა. რ-მ-ს დ-ლ-ვ- მ-ნ-ა- ------------------- რამის დალევა მინდა. 0
ram-- ---e-- --n-a. ramis daleva minda. r-m-s d-l-v- m-n-a- ------------------- ramis daleva minda.
Doresc să mănânc ceva. რ---ს--ა---მი-დ-. რამის ჭამა მინდა. რ-მ-ს ჭ-მ- მ-ნ-ა- ----------------- რამის ჭამა მინდა. 0
r-m-- ch'am---in-a. ramis ch'ama minda. r-m-s c-'-m- m-n-a- ------------------- ramis ch'ama minda.
Doresc să mă odihnesc puţin. მინ-----ტ- დ-ვის---ო. მინდა ცოტა დავისვენო. მ-ნ-ა ც-ტ- დ-ვ-ს-ე-ო- --------------------- მინდა ცოტა დავისვენო. 0
m-------o-'- davi-veno. minda tsot'a davisveno. m-n-a t-o-'- d-v-s-e-o- ----------------------- minda tsot'a davisveno.
Doresc să vă întreb ceva. რ-ღა--მი--ა-გ------. რაღაც მინდა გკითხოთ. რ-ღ-ც მ-ნ-ა გ-ი-ხ-თ- -------------------- რაღაც მინდა გკითხოთ. 0
rag--ts mi-d- g--i-kho-. raghats minda gk'itkhot. r-g-a-s m-n-a g-'-t-h-t- ------------------------ raghats minda gk'itkhot.
Doresc să vă rog ceva. რ-ღ-- მ-ნ---გ-ხ--ოთ. რაღაც მინდა გთხოვოთ. რ-ღ-ც მ-ნ-ა გ-ხ-ვ-თ- -------------------- რაღაც მინდა გთხოვოთ. 0
ragh--s--i-da --kh----. raghats minda gtkhovot. r-g-a-s m-n-a g-k-o-o-. ----------------------- raghats minda gtkhovot.
Doresc să vă invit la ceva. რამ--ე--ი-და-დ--პ-ტი-ო-. რამეზე მინდა დაგპატიჟოთ. რ-მ-ზ- მ-ნ-ა დ-გ-ა-ი-ო-. ------------------------ რამეზე მინდა დაგპატიჟოთ. 0
rame-- m-nd--da---a---z-o-. rameze minda dagp'at'izhot. r-m-z- m-n-a d-g-'-t-i-h-t- --------------------------- rameze minda dagp'at'izhot.
Ce doriţi vă rog? რა -ნ----თ? რა გნებავთ? რ- გ-ე-ა-თ- ----------- რა გნებავთ? 0
r----e---t? ra gnebavt? r- g-e-a-t- ----------- ra gnebavt?
Doriţi o cafea? გნ-ბ-ვ- ერთი ჭ------ვა? გნებავთ ერთი ჭიქა ყავა? გ-ე-ა-თ ე-თ- ჭ-ქ- ყ-ვ-? ----------------------- გნებავთ ერთი ჭიქა ყავა? 0
gne-avt--r-i-c--ika-q-v-? gnebavt erti ch'ika qava? g-e-a-t e-t- c-'-k- q-v-? ------------------------- gnebavt erti ch'ika qava?
Sau doriţi mai bine un ceai? თ--ერ-ი ჭი-- -ა- გ--ჩ--ნ-ა-? თუ ერთი ჭიქა ჩაი გირჩევნიათ? თ- ე-თ- ჭ-ქ- ჩ-ი გ-რ-ე-ნ-ა-? ---------------------------- თუ ერთი ჭიქა ჩაი გირჩევნიათ? 0
t- -rt--ch'----c-a- girch-vn--t? tu erti ch'ika chai girchevniat? t- e-t- c-'-k- c-a- g-r-h-v-i-t- -------------------------------- tu erti ch'ika chai girchevniat?
Vrem să mergem acasă. ჩვენ ---ლშ---ა-ვ----ვი-დ-. ჩვენ სახლში წასვლა გვინდა. ჩ-ე- ს-ხ-შ- წ-ს-ლ- გ-ი-დ-. -------------------------- ჩვენ სახლში წასვლა გვინდა. 0
ch--n sakhlshi--s-a-vla---i--a. chven sakhlshi ts'asvla gvinda. c-v-n s-k-l-h- t-'-s-l- g-i-d-. ------------------------------- chven sakhlshi ts'asvla gvinda.
Vreţi un taxi? ტა----გ------? ტაქსი გნებავთ? ტ-ქ-ი გ-ე-ა-თ- -------------- ტაქსი გნებავთ? 0
t---s--g----vt? t'aksi gnebavt? t-a-s- g-e-a-t- --------------- t'aksi gnebavt?
Ei vor să dea un telefon. თქ-ენ--არე--ა გ-ებავთ. თქვენ დარეკვა გნებავთ. თ-ვ-ნ დ-რ-კ-ა გ-ე-ა-თ- ---------------------- თქვენ დარეკვა გნებავთ. 0
tk-en----e-'va-gn----t. tkven darek'va gnebavt. t-v-n d-r-k-v- g-e-a-t- ----------------------- tkven darek'va gnebavt.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.