Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   hu Birtokos névmások 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [hatvanhét]

Birtokos névmások 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
ochelarii a s--müveg a szemüveg a s-e-ü-e- ---------- a szemüveg 0
Şi-a uitat ochelarii. Elf--ej----e ----emü--gé-. Elfelejtette a szemüvegét. E-f-l-j-e-t- a s-e-ü-e-é-. -------------------------- Elfelejtette a szemüvegét. 0
Unde şi-a pus ochelarii? H-l van-h-t - s---ü-e-e? Hol van hát a szemüvege? H-l v-n h-t a s-e-ü-e-e- ------------------------ Hol van hát a szemüvege? 0
ceasul az -ra az óra a- ó-a ------ az óra 0
Ceasul lui este stricat. Az-órája el-oml-t-. Az órája elromlott. A- ó-á-a e-r-m-o-t- ------------------- Az órája elromlott. 0
Ceasul atârnă pe perete. Az-óra a-fal---van. Az óra a falon van. A- ó-a a f-l-n v-n- ------------------- Az óra a falon van. 0
paşaportul a- --l--él az útlevél a- ú-l-v-l ---------- az útlevél 0
Şi-a pierdut paşaportul. Elveszí-et-e--z útl----ét. Elveszítette az útlevelét. E-v-s-í-e-t- a- ú-l-v-l-t- -------------------------- Elveszítette az útlevelét. 0
Unde şi-a pus paşaportul? H------ -át--- ----level-? Hol van hát az ő útlevele? H-l v-n h-t a- ő ú-l-v-l-? -------------------------- Hol van hát az ő útlevele? 0
ei – al lor ők---ö--k ők – övék ő- – ö-é- --------- ők – övék 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. A---e--k----e- --d--- ----alá-ni-- -z-l-i-et. A gyerekek nem tudják megtalálni a szüleiket. A g-e-e-e- n-m t-d-á- m-g-a-á-n- a s-ü-e-k-t- --------------------------------------------- A gyerekek nem tudják megtalálni a szüleiket. 0
Dar iată, vin părinţii lor! De --t -ön--- --- a-s----ik! De ott jönnek már a szüleik! D- o-t j-n-e- m-r a s-ü-e-k- ---------------------------- De ott jönnek már a szüleik! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră Ö- - Öné Ön – Öné Ö- – Ö-é -------- Ön – Öné 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Milyen -o----z-ú---,--ü---- úr? Milyen volt az útja, Müller úr? M-l-e- v-l- a- ú-j-, M-l-e- ú-? ------------------------------- Milyen volt az útja, Müller úr? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? H---van --f----é--, M-ller---? Hol van a felesége, Müller úr? H-l v-n a f-l-s-g-, M-l-e- ú-? ------------------------------ Hol van a felesége, Müller úr? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră Ön –-Öné Ön – Öné Ö- – Ö-é -------- Ön – Öné 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Mi-y-n -olt az-u-a--s---c-mi---a---ony? Milyen volt az utazás, Schmidt asszony? M-l-e- v-l- a- u-a-á-, S-h-i-t a-s-o-y- --------------------------------------- Milyen volt az utazás, Schmidt asszony? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? H-- v-- - férje---chmidt --s--n-? Hol van a férje, Schmidt asszony? H-l v-n a f-r-e- S-h-i-t a-s-o-y- --------------------------------- Hol van a férje, Schmidt asszony? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!