Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   mk Присвојни заменки 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шеесет и седум]

67 [shyeyesyet i syedoom]

Присвојни заменки 2

[Prisvoјni zamyenki 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
ochelarii оч--а очила о-и-а ----- очила 0
o---la ochila o-h-l- ------ ochila
Şi-a uitat ochelarii. Т---ги з-б-ра-и--в---е-очила. Тој ги заборави своите очила. Т-ј г- з-б-р-в- с-о-т- о-и-а- ----------------------------- Тој ги заборави своите очила. 0
To---ui za-------svo---- o--il-. Toј gui zaboravi svoitye ochila. T-ј g-i z-b-r-v- s-o-t-e o-h-l-. -------------------------------- Toј gui zaboravi svoitye ochila.
Unde şi-a pus ochelarii? К-де с----г---т- о-и-а? Каде се неговите очила? К-д- с- н-г-в-т- о-и-а- ----------------------- Каде се неговите очила? 0
Kadye sye-n-eg-o-it----c--la? Kadye sye nyeguovitye ochila? K-d-e s-e n-e-u-v-t-e o-h-l-? ----------------------------- Kadye sye nyeguovitye ochila?
ceasul ч---в-ик часовник ч-с-в-и- -------- часовник 0
c-a-----k chasovnik c-a-o-n-k --------- chasovnik
Ceasul lui este stricat. Н----и-т-час----- --рас-пан. Неговиот часовник е расипан. Н-г-в-о- ч-с-в-и- е р-с-п-н- ---------------------------- Неговиот часовник е расипан. 0
Nyegu----t ---s-vni---- ra-ip--. Nyeguoviot chasovnik ye rasipan. N-e-u-v-o- c-a-o-n-k y- r-s-p-n- -------------------------------- Nyeguoviot chasovnik ye rasipan.
Ceasul atârnă pe perete. Ч-со--и--- е ---а----н--ѕи--т. Часовникот е закачен на ѕидот. Ч-с-в-и-о- е з-к-ч-н н- ѕ-д-т- ------------------------------ Часовникот е закачен на ѕидот. 0
C-a--v-iko- -e-z--a-------a--z-d--. Chasovnikot ye zakachyen na dzidot. C-a-o-n-k-t y- z-k-c-y-n n- d-i-o-. ----------------------------------- Chasovnikot ye zakachyen na dzidot.
paşaportul п-с-ш пасош п-с-ш ----- пасош 0
p----h pasosh p-s-s- ------ pasosh
Şi-a pierdut paşaportul. То- -о ----б----ој-- па--ш. Тој го загуби својот пасош. Т-ј г- з-г-б- с-о-о- п-с-ш- --------------------------- Тој го загуби својот пасош. 0
T---gu------o--i--v---- -a-o-h. Toј guo zaguoobi svoјot pasosh. T-ј g-o z-g-o-b- s-o-o- p-s-s-. ------------------------------- Toј guo zaguoobi svoјot pasosh.
Unde şi-a pus paşaportul? К-д- ---е--ви-----с--? Каде е неговиот пасош? К-д- е н-г-в-о- п-с-ш- ---------------------- Каде е неговиот пасош? 0
K--ye--e-ny---o-iot ------? Kadye ye nyeguoviot pasosh? K-d-e y- n-e-u-v-o- p-s-s-? --------------------------- Kadye ye nyeguoviot pasosh?
ei – al lor ти--–--ив-н тие – нивен т-е – н-в-н ----------- тие – нивен 0
ti------ivyen tiye – nivyen t-y- – n-v-e- ------------- tiye – nivyen
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Дец----н- м-ж---д- -и н-ј--- ----те--о-и--л-. Децата не можат да ги најдат своите родители. Д-ц-т- н- м-ж-т д- г- н-ј-а- с-о-т- р-д-т-л-. --------------------------------------------- Децата не можат да ги најдат своите родители. 0
Dyetz--a n-- -o--- da g-i-naј--t sv-it-e -od-ty-l-. Dyetzata nye moʐat da gui naјdat svoitye rodityeli. D-e-z-t- n-e m-ʐ-t d- g-i n-ј-a- s-o-t-e r-d-t-e-i- --------------------------------------------------- Dyetzata nye moʐat da gui naјdat svoitye rodityeli.
Dar iată, vin părinţii lor! Ам----- -----а-аат н-вните р----е-и! Ама еве ги доаѓаат нивните родители! А-а е-е г- д-а-а-т н-в-и-е р-д-т-л-! ------------------------------------ Ама еве ги доаѓаат нивните родители! 0
A-a ye-----ui doaѓaa- n-----ye-r--i-yel-! Ama yevye gui doaѓaat nivnitye rodityeli! A-a y-v-e g-i d-a-a-t n-v-i-y- r-d-t-e-i- ----------------------------------------- Ama yevye gui doaѓaat nivnitye rodityeli!
dumneavoastră – al dumneavoastră Вие –-Ваш Вие – Ваш В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
V--e-–---sh Viye – Vash V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? К---- бе-- В-шет--п---ва--,--ос-о--н--Мил-р? Какво беше Вашето патување, господине Милер? К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-и-е М-л-р- -------------------------------------------- Какво беше Вашето патување, господине Милер? 0
Kakvo -y-sh-- Va-hy--o p-too--њy-, -uospodinye---lye-? Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospodinye Milyer? K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-d-n-e M-l-e-? ------------------------------------------------------ Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospodinye Milyer?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Каде - В---т- со-ру--,-г-сп-д-н- --л--? Каде е Вашата сопруга, господине Милер? К-д- е В-ш-т- с-п-у-а- г-с-о-и-е М-л-р- --------------------------------------- Каде е Вашата сопруга, господине Милер? 0
Kadye ye -as-----sopr-ogua, -u---odin-e-Mi-y--? Kadye ye Vashata soproogua, guospodinye Milyer? K-d-e y- V-s-a-a s-p-o-g-a- g-o-p-d-n-e M-l-e-? ----------------------------------------------- Kadye ye Vashata soproogua, guospodinye Milyer?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вие-– -аш Вие – Ваш В-е – В-ш --------- Вие – Ваш 0
Viye---Va-h Viye – Vash V-y- – V-s- ----------- Viye – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Как-о --ш--Вашето ----в-ње- г-сп--о -мит? Какво беше Вашето патување, госпоѓо Шмит? К-к-о б-ш- В-ш-т- п-т-в-њ-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------------- Какво беше Вашето патување, госпоѓо Шмит? 0
K-kv-------y--Va--y--o---t-o----e,--u-s-oѓ---hmi-? Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospoѓo Shmit? K-k-o b-e-h-e V-s-y-t- p-t-o-a-y-, g-o-p-ѓ- S-m-t- -------------------------------------------------- Kakvo byeshye Vashyeto patoovaњye, guospoѓo Shmit?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? К--е - В-ш-о--с-пр--, го----- --ит? Каде е Вашиот сопруг, госпоѓо Шмит? К-д- е В-ш-о- с-п-у-, г-с-о-о Ш-и-? ----------------------------------- Каде е Вашиот сопруг, госпоѓо Шмит? 0
Kad-e ye -ash--t----r--gu--g---p-ѓ----mit? Kadye ye Vashiot soproogu, guospoѓo Shmit? K-d-e y- V-s-i-t s-p-o-g-, g-o-p-ѓ- S-m-t- ------------------------------------------ Kadye ye Vashiot soproogu, guospoѓo Shmit?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!