Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   eo Posesivaj pronomoj 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [sesdek sep]

Posesivaj pronomoj 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
ochelarii l--oku---t--j la okulvitroj l- o-u-v-t-o- ------------- la okulvitroj 0
Şi-a uitat ochelarii. Li f-rges-s --ajn-oku---tr---. Li forgesis siajn okulvitrojn. L- f-r-e-i- s-a-n o-u-v-t-o-n- ------------------------------ Li forgesis siajn okulvitrojn. 0
Unde şi-a pus ochelarii? Kie d---i -e-i- s-a-n-ok-l-it--jn? Kie do li metis siajn okulvitrojn? K-e d- l- m-t-s s-a-n o-u-v-t-o-n- ---------------------------------- Kie do li metis siajn okulvitrojn? 0
ceasul la--or-oĝo la horloĝo l- h-r-o-o ---------- la horloĝo 0
Ceasul lui este stricat. L---h-rlo-o------t-ĝ-s. Lia horloĝo difektiĝis. L-a h-r-o-o d-f-k-i-i-. ----------------------- Lia horloĝo difektiĝis. 0
Ceasul atârnă pe perete. L--h-rlo-o ----a- s---la-----. La horloĝo pendas sur la muro. L- h-r-o-o p-n-a- s-r l- m-r-. ------------------------------ La horloĝo pendas sur la muro. 0
paşaportul l- --s-o--o la pasporto l- p-s-o-t- ----------- la pasporto 0
Şi-a pierdut paşaportul. Li -erdis --an-p---o-t--. Li perdis sian pasporton. L- p-r-i- s-a- p-s-o-t-n- ------------------------- Li perdis sian pasporton. 0
Unde şi-a pus paşaportul? Kie -- li m--is----n----p-r-o-? Kie do li metis sian pasporton? K-e d- l- m-t-s s-a- p-s-o-t-n- ------------------------------- Kie do li metis sian pasporton? 0
ei – al lor il- - il-a ili - ilia i-i - i-i- ---------- ili - ilia 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. La -nfa--- ne --v-s-t---i -i--n-gepa----n. La infanoj ne povas trovi siajn gepatrojn. L- i-f-n-j n- p-v-s t-o-i s-a-n g-p-t-o-n- ------------------------------------------ La infanoj ne povas trovi siajn gepatrojn. 0
Dar iată, vin părinţii lor! S-d jen v-----------g-pat-oj! Sed jen venas iliaj gepatroj! S-d j-n v-n-s i-i-j g-p-t-o-! ----------------------------- Sed jen venas iliaj gepatroj! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră vi - via vi - via v- - v-a -------- vi - via 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? K-- -s--s--i- -oj-ĝo---in--ro -üll-r? Kia estis via vojaĝo, Sinjoro Müller? K-a e-t-s v-a v-j-ĝ-, S-n-o-o M-l-e-? ------------------------------------- Kia estis via vojaĝo, Sinjoro Müller? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Ki------s-v-a----i-o, -in-o-o -üll-r? Kie estas via edzino, Sinjoro Müller? K-e e-t-s v-a e-z-n-, S-n-o-o M-l-e-? ------------------------------------- Kie estas via edzino, Sinjoro Müller? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră vi --v-a vi - via v- - v-a -------- vi - via 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? K-- e-ti- --- --j-ĝ-, S-nj--ino-S-h-i-t? Kia estis via vojaĝo, Sinjorino Schmidt? K-a e-t-s v-a v-j-ĝ-, S-n-o-i-o S-h-i-t- ---------------------------------------- Kia estis via vojaĝo, Sinjorino Schmidt? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? K-e --ta---i- ----- -i---r--o--ch--d-? Kie estas via edzo, Sinjorino Schmidt? K-e e-t-s v-a e-z-, S-n-o-i-o S-h-i-t- -------------------------------------- Kie estas via edzo, Sinjorino Schmidt? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!