Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   sl Veliko čiščenje

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [osemnajst]

Veliko čiščenje

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Dane------o--ta. Danes je sobota. D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danes je sobota. 0
Astăzi avem timp. D-n-s--ma-- -a-. Danes imamo čas. D-n-s i-a-o č-s- ---------------- Danes imamo čas. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. Da-es-po--st-m- s--n-va--e. Danes počistimo stanovanje. D-n-s p-č-s-i-o s-a-o-a-j-. --------------------------- Danes počistimo stanovanje. 0
Eu curăţ baia. Jaz---s-----o--l-ico. Jaz čistim kopalnico. J-z č-s-i- k-p-l-i-o- --------------------- Jaz čistim kopalnico. 0
Soţul meu spală maşina. M-- p--- avt-. Mož pere avto. M-ž p-r- a-t-. -------------- Mož pere avto. 0
Copiii curăţă bicicletele. O-r-c--čistij- -o-e-a- / -troka --sti-a--o--si (----s--. Otroci čistijo kolesa. / Otroka čistita kolesi (kolesa). O-r-c- č-s-i-o k-l-s-. / O-r-k- č-s-i-a k-l-s- (-o-e-a-. -------------------------------------------------------- Otroci čistijo kolesa. / Otroka čistita kolesi (kolesa). 0
Bunica udă florile. Bab--a--ali---r---. Babica zaliva rože. B-b-c- z-l-v- r-ž-. ------------------- Babica zaliva rože. 0
Copiii strâng în camera copiilor. Ot-oc- posp-avljaj-----r--a po-pr-----t-)-ot-o-ko----o. Otroci pospravljajo (Otroka pospravljata) otroško sobo. O-r-c- p-s-r-v-j-j- (-t-o-a p-s-r-v-j-t-) o-r-š-o s-b-. ------------------------------------------------------- Otroci pospravljajo (Otroka pospravljata) otroško sobo. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mo- p---r----- -vojo --s---o-mi-o. Mož pospravlja svojo pisalno mizo. M-ž p-s-r-v-j- s-o-o p-s-l-o m-z-. ---------------------------------- Mož pospravlja svojo pisalno mizo. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ja- vla--- per----v pr-l-i-s-roj. Jaz vlagam perilo v pralni stroj. J-z v-a-a- p-r-l- v p-a-n- s-r-j- --------------------------------- Jaz vlagam perilo v pralni stroj. 0
Eu întind rufele. Ja--o----m---ril-. Jaz obešam perilo. J-z o-e-a- p-r-l-. ------------------ Jaz obešam perilo. 0
Eu calc rufele. J-z -i-am pe-i-o. Jaz likam perilo. J-z l-k-m p-r-l-. ----------------- Jaz likam perilo. 0
Ferestrele sunt murdare. Ok-- -o --azan-. Okna so umazana. O-n- s- u-a-a-a- ---------------- Okna so umazana. 0
Podeaua este murdară. Tla--o--m-zana. Tla so umazana. T-a s- u-a-a-a- --------------- Tla so umazana. 0
Vasele sunt murdare. P--oda----uma-a-a. Posoda je umazana. P-s-d- j- u-a-a-a- ------------------ Posoda je umazana. 0
Cine curăţă ferestrele? Kd----m-va -k--? Kdo pomiva okna? K-o p-m-v- o-n-? ---------------- Kdo pomiva okna? 0
Cine aspiră praful? K---ses---ra-? Kdo sesa prah? K-o s-s- p-a-? -------------- Kdo sesa prah? 0
Cine spală vasele? Kd--po---a poso--? Kdo pomiva posodo? K-o p-m-v- p-s-d-? ------------------ Kdo pomiva posodo? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!