Dicționar de expresii

ro La bancă   »   sl Na banki

60 [şaizeci]

La bancă

La bancă

60 [šestdeset]

Na banki

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Doresc să deschid un cont. R-d(-)--- od-r--a) račun. Rad(a) bi odprl(a) račun. R-d-a- b- o-p-l-a- r-č-n- ------------------------- Rad(a) bi odprl(a) račun. 0
Aici aveţi paşaportul meu. T-kaj ----o- pot----is-. Tukaj je moj potni list. T-k-j j- m-j p-t-i l-s-. ------------------------ Tukaj je moj potni list. 0
Şi aici este adresa mea. In t------e-m-- -a-l-v. In tukaj je moj naslov. I- t-k-j j- m-j n-s-o-. ----------------------- In tukaj je moj naslov. 0
Doresc să depun bani în contul meu. Rad(---b--u--ač-l-a)-de--- ----v-- ra-u-. Rad(a) bi uplačal(a) denar na svoj račun. R-d-a- b- u-l-č-l-a- d-n-r n- s-o- r-č-n- ----------------------------------------- Rad(a) bi uplačal(a) denar na svoj račun. 0
Doresc să ridic bani din contul meu. Ra---- -i-d--gnil--) --------svojeg- -ačuna. Rad(a) bi dvignil(a) denar s svojega računa. R-d-a- b- d-i-n-l-a- d-n-r s s-o-e-a r-č-n-. -------------------------------------------- Rad(a) bi dvignil(a) denar s svojega računa. 0
Doresc să ridic extrasele de cont. Pr-šel (p-iš--------po -z----- st--j- na ---u-u. Prišel (prišla) sem po izpisek stanja na računu. P-i-e- (-r-š-a- s-m p- i-p-s-k s-a-j- n- r-č-n-. ------------------------------------------------ Prišel (prišla) sem po izpisek stanja na računu. 0
Doresc să încasez un cec de călătorie. R-d(a) b--unov-i-(a--pot--a-n---ek. Rad(a) bi unovčil(a) potovalni ček. R-d-a- b- u-o-č-l-a- p-t-v-l-i č-k- ----------------------------------- Rad(a) bi unovčil(a) potovalni ček. 0
Cât de mari sunt comisioanele? K--- v--ok- -o pr---z--e? Kako visoke so provizije? K-k- v-s-k- s- p-o-i-i-e- ------------------------- Kako visoke so provizije? 0
Unde trebuie să semnez? Kj--moram-pod-i----? Kje moram podpisati? K-e m-r-m p-d-i-a-i- -------------------- Kje moram podpisati? 0
Aştept un transfer din Germania. P-i--------n-ka-i-o -z-----i--. Pričakujem nakazilo iz Nemčije. P-i-a-u-e- n-k-z-l- i- N-m-i-e- ------------------------------- Pričakujem nakazilo iz Nemčije. 0
Aici este numărul meu de cont. T-k---j- --ja--t-vilk- -a-una. Tukaj je moja številka računa. T-k-j j- m-j- š-e-i-k- r-č-n-. ------------------------------ Tukaj je moja številka računa. 0
Au ajuns banii? J----n-r --ispe-? Je denar prispel? J- d-n-r p-i-p-l- ----------------- Je denar prispel? 0
Doresc să schimb aceşti bani. Ra-----zamenjal--- -e---. Rad bi zamenjal ta denar. R-d b- z-m-n-a- t- d-n-r- ------------------------- Rad bi zamenjal ta denar. 0
Am nevoie de dolari americani. P---e--jem ame-išk- -o--rje. Potrebujem ameriške dolarje. P-t-e-u-e- a-e-i-k- d-l-r-e- ---------------------------- Potrebujem ameriške dolarje. 0
Vă rog să-mi daţi bancnote mici. D---e mi, -rosim, ---bn- -a-kovc-. Dajte mi, prosim, drobne bankovce. D-j-e m-, p-o-i-, d-o-n- b-n-o-c-. ---------------------------------- Dajte mi, prosim, drobne bankovce. 0
Aveţi aici un automat de bani? Ali j- -uk-j--ak--- -an--m--? Ali je tukaj kakšen bankomat? A-i j- t-k-j k-k-e- b-n-o-a-? ----------------------------- Ali je tukaj kakšen bankomat? 0
Câţi bani se pot retrage? K---ko d---r-a--- ---ko---i--e? Koliko denarja se lahko dvigne? K-l-k- d-n-r-a s- l-h-o d-i-n-? ------------------------------- Koliko denarja se lahko dvigne? 0
Ce fel de cărţi de credit se pot utiliza? Kak--- -------e---r-i----e -a-up-----t-? Kakšne kreditne kartice se da uporabiti? K-k-n- k-e-i-n- k-r-i-e s- d- u-o-a-i-i- ---------------------------------------- Kakšne kreditne kartice se da uporabiti? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...