Dicționar de expresii

ro Sentimente   »   sl Čustva

56 [cincizeci şi şase]

Sentimente

Sentimente

56 [šestinpetdeset]

Čustva

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
a avea chef U---ati Uživati U-i-a-i ------- Uživati 0
Noi avem chef. Mi-u--va-- -se-----o--r------)----Mi--a (-e---) u--v-va-----im-va pr----n--. Mi uživamo (se imamo prijetno). / Midva (Medve) uživava (se imava prijetno). M- u-i-a-o (-e i-a-o p-i-e-n-)- / M-d-a (-e-v-) u-i-a-a (-e i-a-a p-i-e-n-)- ---------------------------------------------------------------------------- Mi uživamo (se imamo prijetno). / Midva (Medve) uživava (se imava prijetno). 0
Noi nu avem chef. N- uživa----u---a--). Ne uživamo (uživava). N- u-i-a-o (-ž-v-v-)- --------------------- Ne uživamo (uživava). 0
a se teme b--i--e bati se b-t- s- ------- bati se 0
Eu mă tem. B---m--e. Bojim se. B-j-m s-. --------- Bojim se. 0
Eu nu mă tem. Ne bojim -e. Ne bojim se. N- b-j-m s-. ------------ Ne bojim se. 0
a avea timp imet- č-s imeti čas i-e-i č-s --------- imeti čas 0
El are timp. O--im--čas. On ima čas. O- i-a č-s- ----------- On ima čas. 0
El nu are timp. On-n-m- ča-a. On nima časa. O- n-m- č-s-. ------------- On nima časa. 0
a fi leneş do--očas-t- -e dolgočasiti se d-l-o-a-i-i s- -------------- dolgočasiti se 0
Ea este leneşă. O-- s----lg--a--- --jej-j-----g-as-) Ona se dolgočasi. (Njej je dolgčas.) O-a s- d-l-o-a-i- (-j-j j- d-l-č-s-) ------------------------------------ Ona se dolgočasi. (Njej je dolgčas.) 0
Ea nu este leneşă. Ona s--n- dolg--a--- (N-e--n- d----as-) Ona se ne dolgočasi. (Njej ni dolgčas.) O-a s- n- d-l-o-a-i- (-j-j n- d-l-č-s-) --------------------------------------- Ona se ne dolgočasi. (Njej ni dolgčas.) 0
a(-ţi) fi foame bit- l-č-n biti lačen b-t- l-č-n ---------- biti lačen 0
Vă este foame? Ali --e -ačni? Ali ste lačni? A-i s-e l-č-i- -------------- Ali ste lačni? 0
Nu vă este foame? A-- ni-t- -ač--? Ali niste lačni? A-i n-s-e l-č-i- ---------------- Ali niste lačni? 0
a(-ţi) fi sete bi-i-žejen biti žejen b-t- ž-j-n ---------- biti žejen 0
Lor le este sete. V--st--že-n-- (-e-ste ž-j---) Vi ste žejni. (Ve ste žejne.) V- s-e ž-j-i- (-e s-e ž-j-e-) ----------------------------- Vi ste žejni. (Ve ste žejne.) 0
Lor nu le este sete. V--niste----ni----e -i-t- ----e-) Vi niste žejni. (Ve niste žejne.) V- n-s-e ž-j-i- (-e n-s-e ž-j-e-) --------------------------------- Vi niste žejni. (Ve niste žejne.) 0

Limbile secrete

Limbile ne ajută să spunem celorlalţi ce gândim si ce simţim. Înţelegerea este aşadar scopul cel mai important al limbii. Dar uneori, oamenii nu vor sa fie înţeleşi de către toţi. Şi inventează limbi secrete. Limbile screte fascinează oamenii de mii de ani. Julius Caesar, de exemplu, avea propria sa limbă secretă. El trimitea mesaje codate tuturor regiunilor din regatul său. Duşmanii săi nu-i puteau citi informaţiile codate. Limbile secrete se numesc comunicare protejată. Prin limbile secrete, ne distingem unii de ceilalţi. Arătăm ca aparţinem unui grup exclusiv. Motivele pentru care folosim limbi sercrete sunt multiple. Îndrăgostiţii îşi scriu dintotdeauna scrisori codate. Unele categorii profesionale au şi ele propria limbă. Aşadar, există limbi pentru magicieni, hoţi şi oameni de afaceri. Dar majoritatea timpului, limbile secrete sunt folosite în scopuri politice. Aproape toate războaiele au folosit limbi secrete. Militarii si serviciile secrete au proprii lor experţi pentru limbile secrete. Ştiinţa decodării se numeşte criptologie. Codurile moderne sunt bazate pe formule matematice complexe. Ele sunt foarte dificil de decodat. Viaţa noastră ar fi de neconceput fără limba codată. Astăzi, întâlnim cifre peste tot. Cardurile de credit şi e-mailurile, totul funcţionează cu coduri. Copiilor li se pare captivant să folosească limbi secrete. Le place foarte mult să comunice cu prietenii lor. Limbile secrete sunt şi utile pentru dezvoltarea copiiilor... Ele ajută creativitatea şi afinitatea pentru limbă!