Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   sl Svojilni zaimki 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [šestinšestdeset]

Svojilni zaimki 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
eu – al meu j-- –--oj jaz – moj j-z – m-j --------- jaz – moj 0
Nu îmi găsesc cheile. Ne-n-jdem-s-o-ega-ključa. Ne najdem svojega ključa. N- n-j-e- s-o-e-a k-j-č-. ------------------------- Ne najdem svojega ključa. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Ne ---d-- svoj- vozov--c-. Ne najdem svoje vozovnice. N- n-j-e- s-o-e v-z-v-i-e- -------------------------- Ne najdem svoje vozovnice. 0
tu – al tău ti - t--j ti – tvoj t- – t-o- --------- ti – tvoj 0
Ţi-ai găsit cheile? S----šel--voj-kl--č? Si našel svoj ključ? S- n-š-l s-o- k-j-č- -------------------- Si našel svoj ključ? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? S--n-----s-ojo--oz--n---? Si našel svojo vozovnico? S- n-š-l s-o-o v-z-v-i-o- ------------------------- Si našel svojo vozovnico? 0
el – al lui on - -je--v on – njegov o- – n-e-o- ----------- on – njegov 0
Ştii unde sunt cheile lui? A-i----- --e--e--j----------? Ali veš, kje je njegov ključ? A-i v-š- k-e j- n-e-o- k-j-č- ----------------------------- Ali veš, kje je njegov ključ? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ali --š-------- -je---- -o-ov-i--? Ali veš, kje je njegova vozovnica? A-i v-š- k-e j- n-e-o-a v-z-v-i-a- ---------------------------------- Ali veš, kje je njegova vozovnica? 0
ea – al ei on--– -j-n ona – njen o-a – n-e- ---------- ona – njen 0
Banii ei au dispărut. N-en--a-den-rj---i -e-. Njenega denarja ni več. N-e-e-a d-n-r-a n- v-č- ----------------------- Njenega denarja ni več. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. I- nj-ne k-edit-e ---ti-- --di-ni---č. In njene kreditne kartice tudi ni več. I- n-e-e k-e-i-n- k-r-i-e t-d- n- v-č- -------------------------------------- In njene kreditne kartice tudi ni več. 0
noi – al nostru mi-- naš mi – naš m- – n-š -------- mi – naš 0
Bunicul nostru este bolnav. Naš d-de- -e b----. Naš dedek je bolan. N-š d-d-k j- b-l-n- ------------------- Naš dedek je bolan. 0
Bunica noastră este sănătoasă. N-š--b---ca j- ---a--. Naša babica je zdrava. N-š- b-b-c- j- z-r-v-. ---------------------- Naša babica je zdrava. 0
voi – al vostru vi –-vaš vi – vaš v- – v-š -------- vi – vaš 0
Copii, unde este tăticul vostru? O-roci- kj--je---- oč---a--)? Otroci, kje je vaš oči (ati)? O-r-c-, k-e j- v-š o-i (-t-)- ----------------------------- Otroci, kje je vaš oči (ati)? 0
Copii, unde este mămica voastră? O--oc-,-kje ----aša--a-i? Otroci, kje je vaša mami? O-r-c-, k-e j- v-š- m-m-? ------------------------- Otroci, kje je vaša mami? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.