Lauseita

fi Liitepartikkelit -ko / -kö   »   ro Propoziţii scundare cu sau

93 [yhdeksänkymmentäkolme]

Liitepartikkelit -ko / -kö

Liitepartikkelit -ko / -kö

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Valitse, miten haluat nähdä käännöksen:   
suomi romania Toista Lisää
En tiedä, rakastaako hän minua. Nu şt-----c- mă --beş--. Nu ştiu dacă mă iubeşte. N- ş-i- d-c- m- i-b-ş-e- ------------------------ Nu ştiu dacă mă iubeşte. 0
En tiedä, tuleeko hän takaisin. Nu -t-- --c- se--nt--rce. Nu ştiu dacă se întoarce. N- ş-i- d-c- s- î-t-a-c-. ------------------------- Nu ştiu dacă se întoarce. 0
En tiedä, soittaako hän minulle. Nu -t-u---c- mă s-n-. Nu ştiu dacă mă sună. N- ş-i- d-c- m- s-n-. --------------------- Nu ştiu dacă mă sună. 0
Rakastaakohan hän minua? Oa-e -ă ---eşt-? Oare mă iubeşte? O-r- m- i-b-ş-e- ---------------- Oare mă iubeşte? 0
Tuleekohan hän takasin? Oar- -i-- î-a-oi? Oare vine înapoi? O-r- v-n- î-a-o-? ----------------- Oare vine înapoi? 0
Soittaakohan hän minulle? O-r- ----un-? Oare mă sună? O-r- m- s-n-? ------------- Oare mă sună? 0
Kysyn itseltäni, ajatteleeko hän minua. Mă în-r------ă s--gâ-----e -a m-ne. Mă întreb dacă se gândeşte la mine. M- î-t-e- d-c- s- g-n-e-t- l- m-n-. ----------------------------------- Mă întreb dacă se gândeşte la mine. 0
Kysyn itseltäni, onko hänellä joku toinen. Mă --tre---acă are-----lt---e--. Mă întreb dacă are pe altcineva. M- î-t-e- d-c- a-e p- a-t-i-e-a- -------------------------------- Mă întreb dacă are pe altcineva. 0
Kysyn itseltäni, valehteleeko hän. Mă --t-eb d--ă -int-. Mă întreb dacă minte. M- î-t-e- d-c- m-n-e- --------------------- Mă întreb dacă minte. 0
Ajatteleekohan hän minua? O-re -e gâ-d--te--a--i--? Oare se gândeşte la mine? O-r- s- g-n-e-t- l- m-n-? ------------------------- Oare se gândeşte la mine? 0
Onkohan hänellä joku toinen? O-re --e -e--l--i--v-? Oare are pe altcineva? O-r- a-e p- a-t-i-e-a- ---------------------- Oare are pe altcineva? 0
Puhuukohan hän totta? O--e--pu-e---e--r--? Oare spune adevărul? O-r- s-u-e a-e-ă-u-? -------------------- Oare spune adevărul? 0
Minä epäilen, pitääkö hän minusta. Mă î----e---că-mă -l--- cu a-ev-ra-. Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. M- î-d-i-s- c- m- p-a-e c- a-e-ă-a-. ------------------------------------ Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. 0
Minä epäilen, kirjoittaako hän minulle. Mă î--o---c-----m---c--e. Mă îndoiesc că îmi scrie. M- î-d-i-s- c- î-i s-r-e- ------------------------- Mă îndoiesc că îmi scrie. 0
Minä epäilen, meneekö hän kanssani naimisiin. Mă--nd--es- -ă se -nsoa-ă-cu-m---. Mă îndoiesc că se însoară cu mine. M- î-d-i-s- c- s- î-s-a-ă c- m-n-. ---------------------------------- Mă îndoiesc că se însoară cu mine. 0
Pitääköhän hän minusta todella? O--------l--- c- --ev-rat? Oare mă place cu adevărat? O-r- m- p-a-e c- a-e-ă-a-? -------------------------- Oare mă place cu adevărat? 0
Kirjoittaakohan hän minulle? Oare-îmi------? Oare îmi scrie? O-r- î-i s-r-e- --------------- Oare îmi scrie? 0
Meneeköhän hän kanssani naimisiin? Oare-s- --s---ă c- m--e? Oare se însoară cu mine? O-r- s- î-s-a-ă c- m-n-? ------------------------ Oare se însoară cu mine? 0

Miten aivot oppivat kielioppia?

Alamme oppia äidinkieltämme vauvana. Se tapahtuu automaattisesti. Emme ole tietoisia siitä. Aivojemme on kuitenkin oppiessamme suoriuduttava isosta tehtävästä. Esimerkiksi kun opimme kielioppia, niillä on paljon tehtävää. Joka päivä ne kuulevat uusia asioita. Ne saavat koko ajan uusia ärsykkeitä. Aivot eivät voi kuitenkaan käsitellä jokaista ärsykettä erikseen. Niiden on toimittava taloudellisesti. Siksi ne pyrkivät säännöllisyyteen. Aivot muistavat sen, minkä ne kuulevat usein. Ne rekisteröivät, miten usein tietty asia esiintyy. Sitten ne laativat näistä esimerkeistä kieliopillisen säännön. Lapset tietävät, onko jokin lause oikein vai ei. He eivät kuitenkaan tiedä, miksi niin on. Heidän aivonsa tietävät säännöt oppimatta niitä. Aikuiset oppivat kieliä eri lailla. He tuntevat jo oman äidinkielensä rakenteet. Nämä luovat perustan uusille kieliopin säännöille. Aikuisten pitää oppiakseen saada opetusta. Kun aivot oppivat kielioppia, se on vakiintunut järjestelmä. Sen voi nähdä esimerkiksi nomineista ja verbeistä. Ne on tallennettu aivojen eri alueille. Aivojen eri alueet ovat aktiivisia käsitellessään niitä. Yksinkertaiset säännöt opitaan myös eri lailla kuin monimutkaiset säännöt. Monimutkaisia sääntöjä käsiteltäessä useammat aivojen alueet tekevät yhteistyötä. Vielä ei ole tutkittu, miten tarkoin aivot oppivat kieliopin. Tiedämme kuitenkin, että ne voivat teoriassa oppia jokaisen kielioppisäännön…