Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   da Stille spørgsmål 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [toogtres]

Stille spørgsmål 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
a învăţa læ-e lære l-r- ---- lære 0
Învaţă elevii mult? Lær-r--le-er-- m-get? Lærer eleverne meget? L-r-r e-e-e-n- m-g-t- --------------------- Lærer eleverne meget? 0
Nu, ei învaţă puţin. Ne-, -- -ær-r --dt. Nej, de lærer lidt. N-j- d- l-r-r l-d-. ------------------- Nej, de lærer lidt. 0
a întreba spørge spørge s-ø-g- ------ spørge 0
Îl întrebaţi des pe profesor? S---g---d--tit--æ-----? Spørger du tit læreren? S-ø-g-r d- t-t l-r-r-n- ----------------------- Spørger du tit læreren? 0
Nu, nu îl întreb des. N-j--jeg -p---e- -a--ik-e tit. Nej, jeg spørger ham ikke tit. N-j- j-g s-ø-g-r h-m i-k- t-t- ------------------------------ Nej, jeg spørger ham ikke tit. 0
a răspunde svare svare s-a-e ----- svare 0
Răspundeţi, vă rog. Vær s- -e---- -g sv--. Vær så venlig og svar. V-r s- v-n-i- o- s-a-. ---------------------- Vær så venlig og svar. 0
Răspund. Jeg -v-r--. Jeg svarer. J-g s-a-e-. ----------- Jeg svarer. 0
a lucra a-----e arbejde a-b-j-e ------- arbejde 0
El tocmai lucrează? A-be-der--an-li-- nu? Arbejder han lige nu? A-b-j-e- h-n l-g- n-? --------------------- Arbejder han lige nu? 0
Da, el tocmai lucrează. Ja,--an-a-b-j--- l-ge --. Ja, han arbejder lige nu. J-, h-n a-b-j-e- l-g- n-. ------------------------- Ja, han arbejder lige nu. 0
a veni k-mme komme k-m-e ----- komme 0
Veniţi? K-m--- I? Kommer I? K-m-e- I- --------- Kommer I? 0
Da, venim imediat. J-- -- k-m-e- -----d-. Ja, vi kommer om lidt. J-, v- k-m-e- o- l-d-. ---------------------- Ja, vi kommer om lidt. 0
a locui -o bo b- -- bo 0
Locuiţi în Berlin? Bo-----i---rlin? Bor du i Berlin? B-r d- i B-r-i-? ---------------- Bor du i Berlin? 0
Da, locuiesc în Berlin. Ja- -eg---r----e-lin. Ja, jeg bor i Berlin. J-, j-g b-r i B-r-i-. --------------------- Ja, jeg bor i Berlin. 0

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.