Dicționar de expresii

ro Părţile corpului omenesc   »   da Kropsdele

58 [cincizeci şi opt]

Părţile corpului omenesc

Părţile corpului omenesc

58 [otteoghalvtreds]

Kropsdele

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Desenez un om. J-g -egn-r e- mand. Jeg tegner en mand. J-g t-g-e- e- m-n-. ------------------- Jeg tegner en mand. 0
Mai întâi capul. F-rs--h--ede-. Først hovedet. F-r-t h-v-d-t- -------------- Først hovedet. 0
Omul poartă o pălărie. M--den ha---at p-. Manden har hat på. M-n-e- h-r h-t p-. ------------------ Manden har hat på. 0
Părul nu se vede. Hå-e----n ma- --ke-s-. Håret kan man ikke se. H-r-t k-n m-n i-k- s-. ---------------------- Håret kan man ikke se. 0
Şi nici urechile nu se văd. Ø-e-- kan -----eller ikke --. Ørene kan man heller ikke se. Ø-e-e k-n m-n h-l-e- i-k- s-. ----------------------------- Ørene kan man heller ikke se. 0
Nici spatele nu se vede. R-ggen --- man -el--r -kk----. Ryggen kan man heller ikke se. R-g-e- k-n m-n h-l-e- i-k- s-. ------------------------------ Ryggen kan man heller ikke se. 0
Desenez ochii şi gura. J-- -eg--r øj-en--o---und--. Jeg tegner øjnene og munden. J-g t-g-e- ø-n-n- o- m-n-e-. ---------------------------- Jeg tegner øjnene og munden. 0
Omul dansează şi râde. Mande- -anse- og--e-. Manden danser og ler. M-n-e- d-n-e- o- l-r- --------------------- Manden danser og ler. 0
Omul are un nas lung. M--d-n -a- en lang -æs-. Manden har en lang næse. M-n-e- h-r e- l-n- n-s-. ------------------------ Manden har en lang næse. 0
Ţine un baston în mâini. H-n-ha--e---to- i-hænd-rne. Han har en stok i hænderne. H-n h-r e- s-o- i h-n-e-n-. --------------------------- Han har en stok i hænderne. 0
Poartă şi un fular în jurul gâtului. Han--a- -gs- ---h--s-ør-læde o- hals--. Han har også et halstørklæde om halsen. H-n h-r o-s- e- h-l-t-r-l-d- o- h-l-e-. --------------------------------------- Han har også et halstørklæde om halsen. 0
Este iarnă şi este frig. D-t--r -i-t-r og --- e- kol--. Det er vinter og det er koldt. D-t e- v-n-e- o- d-t e- k-l-t- ------------------------------ Det er vinter og det er koldt. 0
Braţele sunt puternice. Ar---e er------ig-. Armene er kraftige. A-m-n- e- k-a-t-g-. ------------------- Armene er kraftige. 0
Şi picioarele sunt puternice. B--e-e ---og-å---aft-g-. Benene er også kraftige. B-n-n- e- o-s- k-a-t-g-. ------------------------ Benene er også kraftige. 0
Omul este din zăpadă. Man-----r ---s-e. Manden er af sne. M-n-e- e- a- s-e- ----------------- Manden er af sne. 0
Nu poartă pantaloni şi palton. Ha- h-r i-ge- b---e--på o--i--en fr-k-e -å. Han har ingen bukser på og ingen frakke på. H-n h-r i-g-n b-k-e- p- o- i-g-n f-a-k- p-. ------------------------------------------- Han har ingen bukser på og ingen frakke på. 0
Dar omului nu-i este frig. M-n-ma-den-frys-- ikk-. Men manden fryser ikke. M-n m-n-e- f-y-e- i-k-. ----------------------- Men manden fryser ikke. 0
Este un om de zăpadă. Ha--er--n---eman-. Han er en snemand. H-n e- e- s-e-a-d- ------------------ Han er en snemand. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba strămoşilor noştri

Limbile moderne pot fi studiate de către lingvişti. Folosim mai multe metode în acest sens. Dar cum vorbeau oamenii cu mii de ani in urmă? Este foarte dificil să răspundem la această întrebare. În ciuda acestui lucru, oamenii de stiinţă au cercetat ani de zile. Ei şi-ar dori să studieze modul în care vorbeau oamenii mai demult. Pentru a face asta, ei încearcă să refacă formele vechi ale vorbirii. Cercetătorii americani au făcut o descoperite uimitoare. Au analizat peste 2000 de limbi. Au studiat în special sintaxa limbii. Rezultatul studiului lor a fost foarte interesant. În jur de jumătate din limbile studiate au ca sintaxă construcţia S-C-V. Adică, topica este subiect, complement, verb. Mai mult de 700 de limbi urmează modelul S-V-C. Şi în jur de 160 de limbi funcţionează dupa sistemul V-S-C. Modelul V-C-S este folosit doar de 40 de limbi. 120 de limbi prezintă forme mixte. C-V-S şi C-S-V sunt, pe de alta parte, topici foarte rare. Majoritatea limbilor foloseşte, aşadar, principiul S-C-V. Spre exemplu, japoneza şi limba turcă. Dar majoritatea limbilor urmeaza modelul S-V-C. Acesta este modelul care domină familia limbilor indo-europene. Cercetătorii cred că acesta era modelul folosit în vechime. Toate limbile se bazau pe acest sistem. Dar ulterior, limbile s-au dezvoltat separat. Nu cunoaştem de ce s-a întâmplat astfel. Dar schimbarea sintaxei trebuie să fi avut un motiv. Căci, în cursul evoluţiei, doar cel care are un avantaj se impune...