Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   ka კითხვის დასმა 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [სამოცდაორი]

62 [samotsdaori]

კითხვის დასმა 1

[k'itkhvis dasma 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
a învăţa ს-ა-ლა სწავლა ს-ა-ლ- ------ სწავლა 0
st--avla sts'avla s-s-a-l- -------- sts'avla
Învaţă elevii mult? მოს-ა-ლ--ბ------- ს-ავლო-ე-? მოსწავლეები ბევრს სწავლობენ? მ-ს-ა-ლ-ე-ი ბ-ვ-ს ს-ა-ლ-ბ-ნ- ---------------------------- მოსწავლეები ბევრს სწავლობენ? 0
m-s--'av----i-bev-s -t--------n? mosts'avleebi bevrs sts'avloben? m-s-s-a-l-e-i b-v-s s-s-a-l-b-n- -------------------------------- mosts'avleebi bevrs sts'avloben?
Nu, ei învaţă puţin. ა-ა,-ი-ი-ი-ც-ტ-ს სწ----ბ--. არა, ისინი ცოტას სწავლობენ. ა-ა- ი-ი-ი ც-ტ-ს ს-ა-ლ-ბ-ნ- --------------------------- არა, ისინი ცოტას სწავლობენ. 0
ara,-i--n- -s-t-as st-'-vlo-en. ara, isini tsot'as sts'avloben. a-a- i-i-i t-o-'-s s-s-a-l-b-n- ------------------------------- ara, isini tsot'as sts'avloben.
a întreba შეკი--ვა. შეკითხვა. შ-კ-თ-ვ-. --------- შეკითხვა. 0
s-ek-i---va. shek'itkhva. s-e-'-t-h-a- ------------ shek'itkhva.
Îl întrebaţi des pe profesor? ხ--რა- ე-ი-ხე--თ მა-წა---ბ-ლს? ხშირად ეკითხებით მასწავლებელს? ხ-ი-ა- ე-ი-ხ-ბ-თ მ-ს-ა-ლ-ბ-ლ-? ------------------------------ ხშირად ეკითხებით მასწავლებელს? 0
k--h-r-d ek'it------ ----s-avl-be-s? khshirad ek'itkhebit masts'avlebels? k-s-i-a- e-'-t-h-b-t m-s-s-a-l-b-l-? ------------------------------------ khshirad ek'itkhebit masts'avlebels?
Nu, nu îl întreb des. არ-, ---მა---ში-ად -რ --კ---ე-ი. არა, მე მას ხშირად არ ვეკითხები. ა-ა- მ- მ-ს ხ-ი-ა- ა- ვ-კ-თ-ე-ი- -------------------------------- არა, მე მას ხშირად არ ვეკითხები. 0
a--, -- --s---shir-d ar --k---k-e--. ara, me mas khshirad ar vek'itkhebi. a-a- m- m-s k-s-i-a- a- v-k-i-k-e-i- ------------------------------------ ara, me mas khshirad ar vek'itkhebi.
a răspunde პასუხი პასუხი პ-ს-ხ- ------ პასუხი 0
p'asu-hi p'asukhi p-a-u-h- -------- p'asukhi
Răspundeţi, vă rog. მი--სუ-ეთ--თუ--ე-ძლება. მიპასუხეთ, თუ შეიძლება. მ-პ-ს-ხ-თ- თ- შ-ი-ლ-ბ-. ----------------------- მიპასუხეთ, თუ შეიძლება. 0
m-p'--uk--t--tu--h--dz----. mip'asukhet, tu sheidzleba. m-p-a-u-h-t- t- s-e-d-l-b-. --------------------------- mip'asukhet, tu sheidzleba.
Răspund. ვპა-უხობ. ვპასუხობ. ვ-ა-უ-ო-. --------- ვპასუხობ. 0
v-'-s-----. vp'asukhob. v-'-s-k-o-. ----------- vp'asukhob.
a lucra მუშ-ობა მუშაობა მ-შ-ო-ა ------- მუშაობა 0
m--h-oba mushaoba m-s-a-b- -------- mushaoba
El tocmai lucrează? ის ---ა---შ-ობს? ის ახლა მუშაობს? ი- ა-ლ- მ-შ-ო-ს- ---------------- ის ახლა მუშაობს? 0
i--a--l- mu-h---s? is akhla mushaobs? i- a-h-a m-s-a-b-? ------------------ is akhla mushaobs?
Da, el tocmai lucrează. დია-, ----ხ-- მუ--ო-ს. დიახ, ის ახლა მუშაობს. დ-ა-, ი- ა-ლ- მ-შ-ო-ს- ---------------------- დიახ, ის ახლა მუშაობს. 0
di-kh,-is-ak----mush----. diakh, is akhla mushaobs. d-a-h- i- a-h-a m-s-a-b-. ------------------------- diakh, is akhla mushaobs.
a veni მ-ს--ა მოსვლა მ-ს-ლ- ------ მოსვლა 0
mo--la mosvla m-s-l- ------ mosvla
Veniţi? მ-დი--რ-? მოდიხართ? მ-დ-ხ-რ-? --------- მოდიხართ? 0
m--ik--rt? modikhart? m-d-k-a-t- ---------- modikhart?
Da, venim imediat. დ------ვენ ---ავ- მოვა--. დიახ, ჩვენ ახლავე მოვალთ. დ-ა-, ჩ-ე- ა-ლ-ვ- მ-ვ-ლ-. ------------------------- დიახ, ჩვენ ახლავე მოვალთ. 0
diakh- chve----hl-ve-m-v-lt. diakh, chven akhlave movalt. d-a-h- c-v-n a-h-a-e m-v-l-. ---------------------------- diakh, chven akhlave movalt.
a locui ცხ-----ა ცხოვრება ც-ო-რ-ბ- -------- ცხოვრება 0
ts--ovreba tskhovreba t-k-o-r-b- ---------- tskhovreba
Locuiţi în Berlin? თ-----ბ-რლ-ნშ--ცხ--რო--? თქვენ ბერლინში ცხოვრობთ? თ-ვ-ნ ბ-რ-ი-შ- ც-ო-რ-ბ-? ------------------------ თქვენ ბერლინში ცხოვრობთ? 0
t--e--b-----shi tsk--v---t? tkven berlinshi tskhovrobt? t-v-n b-r-i-s-i t-k-o-r-b-? --------------------------- tkven berlinshi tskhovrobt?
Da, locuiesc în Berlin. დიახ,-მე--ერლინში -ცხ--რ--. დიახ, მე ბერლინში ვცხოვრობ. დ-ა-, მ- ბ-რ-ი-შ- ვ-ხ-ვ-ო-. --------------------------- დიახ, მე ბერლინში ვცხოვრობ. 0
d-ak-- m------i-s-- v-skh-v-ob. diakh, me berlinshi vtskhovrob. d-a-h- m- b-r-i-s-i v-s-h-v-o-. ------------------------------- diakh, me berlinshi vtskhovrob.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.