Dicționar de expresii

ro La magazin   »   nn In the department store

52 [cincizeci şi doi]

La magazin

La magazin

52 [femtito / to og femti]

In the department store

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Mergem la un magazin? Ska- v- gå ----b---k-e-? Skal vi gå til butikken? S-a- v- g- t-l b-t-k-e-? ------------------------ Skal vi gå til butikken? 0
Trebuie să fac cumpărături. Eg må g---e--okre -nn-j--. Eg må gjere nokre innkjøp. E- m- g-e-e n-k-e i-n-j-p- -------------------------- Eg må gjere nokre innkjøp. 0
Vreau să cumpăr multe. Eg -il-han-le-myk--. Eg vil handle mykje. E- v-l h-n-l- m-k-e- -------------------- Eg vil handle mykje. 0
Unde sunt articolele de birou? K-ar--------orsak-n-? Kvar er kontorsakene? K-a- e- k-n-o-s-k-n-? --------------------- Kvar er kontorsakene? 0
Îmi trebuie plicuri şi hârtie de scris. E- -r-ng-ko--olu-ta---g----v-apir. Eg treng konvoluttar og brevpapir. E- t-e-g k-n-o-u-t-r o- b-e-p-p-r- ---------------------------------- Eg treng konvoluttar og brevpapir. 0
Îmi trebuie pixuri şi carioci. E---re-g----ep---ar o- ---ja-. Eg treng kulepennar og tusjar. E- t-e-g k-l-p-n-a- o- t-s-a-. ------------------------------ Eg treng kulepennar og tusjar. 0
Unde este mobilierul? Kvar----møblan-? Kvar er møblane? K-a- e- m-b-a-e- ---------------- Kvar er møblane? 0
Am nevoie de un dulap şi de o comodă. E- t--n- ei- skå--og-ei---o---d-. Eg treng eit skåp og ein kommode. E- t-e-g e-t s-å- o- e-n k-m-o-e- --------------------------------- Eg treng eit skåp og ein kommode. 0
Am nevoie de un birou şi de un raft. E----e-- --t --ri---o-d-og ei -y---. Eg treng eit skrivebord og ei hylle. E- t-e-g e-t s-r-v-b-r- o- e- h-l-e- ------------------------------------ Eg treng eit skrivebord og ei hylle. 0
Unde sunt jucăriile? Kvar-er-le--ene? Kvar er leikene? K-a- e- l-i-e-e- ---------------- Kvar er leikene? 0
Îmi trebuie o păpuşă şi un ursuleţ. E---ren---i d--k- o- e-n---m--. Eg treng ei dokke og ein bamse. E- t-e-g e- d-k-e o- e-n b-m-e- ------------------------------- Eg treng ei dokke og ein bamse. 0
Îmi trebuie o minge de fotbal şi un joc de şah. E--tr--g---n-fo-ball o----t----kks--l. Eg treng ein fotball og eit sjakkspel. E- t-e-g e-n f-t-a-l o- e-t s-a-k-p-l- -------------------------------------- Eg treng ein fotball og eit sjakkspel. 0
Unde este unealta? K--r -- ---k--yet? Kvar er verktøyet? K-a- e- v-r-t-y-t- ------------------ Kvar er verktøyet? 0
Îmi trebuie un ciocan şi un cleşte. E- -r-n- -----a-ar -- ei-----. Eg treng ein hamar og ei tong. E- t-e-g e-n h-m-r o- e- t-n-. ------------------------------ Eg treng ein hamar og ei tong. 0
Îmi trebuie un burghiu şi o şurubelniţă. Eg tr-ng e-- -o- og --n skr-tr-k--r. Eg treng ein bor og ein skrutrekkar. E- t-e-g e-n b-r o- e-n s-r-t-e-k-r- ------------------------------------ Eg treng ein bor og ein skrutrekkar. 0
Unde sunt bijuteriile? K----er sm--k-? Kvar er smykka? K-a- e- s-y-k-? --------------- Kvar er smykka? 0
Îmi trebuie un lănţişor şi o brăţară. E- t-en- ei- --l--j--- o- e-t-a--b-nd. Eg treng eit halskjede og eit armband. E- t-e-g e-t h-l-k-e-e o- e-t a-m-a-d- -------------------------------------- Eg treng eit halskjede og eit armband. 0
Îmi trebuie un inel şi cercei. E--tr-n- -i----n--og--y-e-obb--. Eg treng ein ring og øyredobbar. E- t-e-g e-n r-n- o- ø-r-d-b-a-. -------------------------------- Eg treng ein ring og øyredobbar. 0

Femeile sunt mai talentate din punct de vedere lingvistic decât bărbaţii!

Femeile sunt la fel de inteligente ca bărbaţii. În medie, ambele sexe au același coeficient de inteligenţă. Cu toate acestea, competențele de gen diferă. De exemplu, bărbaţii au o gândire tridimensională mai dezvoltată. De asemenea, rezolvă problemele matematice mai bine. Femeile, pe de altă parte, au o memorie mai bună. Și stăpânesc mai bine limbile străine. Femeile fac mai puţine greşeli de ortografie și de gramatică. Ele au, de asemenea, un vocabular mai mare și citesc mai fluent. Prin urmare, ele obțin de obicei rezultate mai bune la testele de limbă. Motivul acestui avantaj lingvistic se află în creier. Creierul bărbaţilor şi cel al femeilor este organizat diferit. Emisfera stângă a creierului este responsabilă de limbă. Această regiune controlează procesele lingvistice. În ciuda acestui fapt, femeile folosesc ambele emisfere ale creierului în procesarea vorbirii. Mai mult, cele două emisfere ale creierului lor pot face schimb de idei mai bine. Aşadar, creierul feminin este mai activ în procesarea limbii. Şi femeile pot prelucra mai eficient limbajul. Înca nu ştim de ce sunt diferite cele doua emisfere ale creierului. Unii cercetatori susţin că explicaţia se găseşte în biologie. Genele feminine şi masculine influenţează dezvoltarea creierului. Hormonii sunt şi ei responsabili de diferenţele dintre barbaţi şi femei. Unii spun că educaţia ne influenţează dezvoltarea. Căci fetiţele citesc şi vorbesc mai mult. În timp ce băieţeii primesc mai multe jucării tehnice. Deci, mediul înconjurator ne formează creierul. Pe de altă parte, există multe diferenţe în întreaga lume. Şi copiii sunt crescuţi diferit în fiecare cultură.
Știați?
Vietnameza se numără printre limbile mon-khmere. Este limba nativă a mai mult de 80 de oameni. Nu e înrudită cu Chineza. Majoritatea vocabularului este, totuși, de origine chineză. Asta se datorează faptului că Vietnam a făcut parte din China pentru mai mult de 1000 de ani. Apoi, în timpul colonializării, Franța a avut o foarte mare influență asupra dezvoltării vietnamezei. Vietnameza este o limbă tonală. Asta înseamnă că timbrul silabei determină înțelesul unui cuvânt. De aceea, o pronunție greșită poate schimba complet ce se spune sau înțelesul unei propoziții. În total, sunt șase timbre diferite în vietnameză. Astăzi, limba e scrisă cu caractere latine. Mai înainte se foloseau caracterele chinezești. Deoarece vietnameza este o limbă izolată, cuvintele nu se declină. Limba este încă în stadii timpurii de dezvoltare. Descoperiți această limbă - merită!