Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   nn Questions – Past tense 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [åttiseks]

Questions – Past tense 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? K---sli-- --uk-----? Kva slips brukte du? K-a s-i-s b-u-t- d-? -------------------- Kva slips brukte du? 0
Ce maşină ai cumpărat? Kv- b-l-k-y-de d-? Kva bil køyrde du? K-a b-l k-y-d- d-? ------------------ Kva bil køyrde du? 0
La ce revistă te-ai abonat? Kva -vi--a--nnert--du -å? Kva avis abonnerte du på? K-a a-i- a-o-n-r-e d- p-? ------------------------- Kva avis abonnerte du på? 0
Pe cine aţi văzut? Kv-n-s-g --? Kven såg du? K-e- s-g d-? ------------ Kven såg du? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? K----tre-t- d-? Kven trefte du? K-e- t-e-t- d-? --------------- Kven trefte du? 0
Pe cine aţi recunoscut? Kv-n-kj-nte----a--? Kven kjente du att? K-e- k-e-t- d- a-t- ------------------- Kven kjente du att? 0
Când v-aţi trezit? Når-s-o-du opp? Når sto du opp? N-r s-o d- o-p- --------------- Når sto du opp? 0
Când aţi început? Når -egynte --? Når begynte du? N-r b-g-n-e d-? --------------- Når begynte du? 0
Când v-aţi oprit? Nå- s-utt- du? Når slutta du? N-r s-u-t- d-? -------------- Når slutta du? 0
De ce v-aţi trezit? K--f---v-kn- d-? Kvifor vakna du? K-i-o- v-k-a d-? ---------------- Kvifor vakna du? 0
De ce aţi devenit profesor? Kvi-or---rt du------? Kvifor vart du lærar? K-i-o- v-r- d- l-r-r- --------------------- Kvifor vart du lærar? 0
De ce aţi luat un taxi? Kv------o---u --o-je? Kvifor tok du drosje? K-i-o- t-k d- d-o-j-? --------------------- Kvifor tok du drosje? 0
De unde aţi venit? K-a- k-m--- -r-? Kvar kom du frå? K-a- k-m d- f-å- ---------------- Kvar kom du frå? 0
Unde aţi mers? Kva- -jek- -u? Kvar gjekk du? K-a- g-e-k d-? -------------- Kvar gjekk du? 0
Unde aţi fost? Kv-- h-r-----o-e? Kvar har du vore? K-a- h-r d- v-r-? ----------------- Kvar har du vore? 0
Cui i-ai ajutat? Kv-n---elpt---u? Kven hjelpte du? K-e- h-e-p-e d-? ---------------- Kven hjelpte du? 0
Cui i-ai scris? K-en--kre-v du ---? Kven skreiv du til? K-e- s-r-i- d- t-l- ------------------- Kven skreiv du til? 0
Cui i-ai răspuns? Kve--sv----du? Kven svara du? K-e- s-a-a d-? -------------- Kven svara du? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.