Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   nn At the restaurant 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [trettiein]

At the restaurant 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Eg-vi--gje-n-------n f--rett. Eg vil gjerne ha ein forrett. E- v-l g-e-n- h- e-n f-r-e-t- ----------------------------- Eg vil gjerne ha ein forrett. 0
Doresc o salată. Eg-v-l -je--e -- -i- -alat. Eg vil gjerne ha ein salat. E- v-l g-e-n- h- e-n s-l-t- --------------------------- Eg vil gjerne ha ein salat. 0
Doresc o supă. Eg vil gj-r-e ----u---. Eg vil gjerne ha suppe. E- v-l g-e-n- h- s-p-e- ----------------------- Eg vil gjerne ha suppe. 0
Doresc un desert. Eg-----g-e-n--ha -e-se--. Eg vil gjerne ha dessert. E- v-l g-e-n- h- d-s-e-t- ------------------------- Eg vil gjerne ha dessert. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. Eg-vil--jern---- i- -ed --e-. Eg vil gjerne ha is med krem. E- v-l g-e-n- h- i- m-d k-e-. ----------------------------- Eg vil gjerne ha is med krem. 0
Doresc fructe sau brânză. E- -il g-e-n- -a f-ukt----e----t. Eg vil gjerne ha frukt eller ost. E- v-l g-e-n- h- f-u-t e-l-r o-t- --------------------------------- Eg vil gjerne ha frukt eller ost. 0
Vrem să luăm micul dejun. V- -i- -jern- -a-----o-t. Vi vil gjerne ha frukost. V- v-l g-e-n- h- f-u-o-t- ------------------------- Vi vil gjerne ha frukost. 0
Vrem să mâncăm prânzul. V---i- g-ern--ha -idd-g. Vi vil gjerne ha middag. V- v-l g-e-n- h- m-d-a-. ------------------------ Vi vil gjerne ha middag. 0
Vrem să cinăm. Vi-v-l--je-n---- kv-l--m--. Vi vil gjerne ha kveldsmat. V- v-l g-e-n- h- k-e-d-m-t- --------------------------- Vi vil gjerne ha kveldsmat. 0
Ce doriţi la micul dejun? K-a -il--u------l-fr--ost? Kva vil du ha til frukost? K-a v-l d- h- t-l f-u-o-t- -------------------------- Kva vil du ha til frukost? 0
Chiflă cu gem şi miere? Rund-t-k-- me- ---te--y-----o-n-ng? Rundstykke med syltetøy og honning? R-n-s-y-k- m-d s-l-e-ø- o- h-n-i-g- ----------------------------------- Rundstykke med syltetøy og honning? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? R-st- ---d--e- pølse-------? Rista brød med pølse og ost? R-s-a b-ø- m-d p-l-e o- o-t- ---------------------------- Rista brød med pølse og ost? 0
Un ou fiert? E-t --kt-eg-? Eit kokt egg? E-t k-k- e-g- ------------- Eit kokt egg? 0
Un ochi? E---speile--? Eit speilegg? E-t s-e-l-g-? ------------- Eit speilegg? 0
O omletă? Ei- o-e----? Ein omelett? E-n o-e-e-t- ------------ Ein omelett? 0
Vă rog încă un iaurt. K-- eg-få-e-- ----urt-t-l? Kan eg få ein yoghurt til? K-n e- f- e-n y-g-u-t t-l- -------------------------- Kan eg få ein yoghurt til? 0
Vă rog încă sare şi piper. K-n ---få --lt-o--p-p--? Kan eg få salt og pepar? K-n e- f- s-l- o- p-p-r- ------------------------ Kan eg få salt og pepar? 0
Vă rog un pahar cu apă. Kan e-----e---g-a- vat-? Kan eg få eit glas vatn? K-n e- f- e-t g-a- v-t-? ------------------------ Kan eg få eit glas vatn? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!