Dicționar de expresii

ro Trecutul verbelor modale 1   »   nn Past tense of modal verbs 1

87 [optzeci şi şapte]

Trecutul verbelor modale 1

Trecutul verbelor modale 1

87 [åttisju]

Past tense of modal verbs 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
A trebuit să udăm florile. Vi--å--- -a--e--loma--. Vi måtte vatne blomane. V- m-t-e v-t-e b-o-a-e- ----------------------- Vi måtte vatne blomane. 0
A trebuit să strângem în apartament. V- ----- --dd- - ---l-ghe-ta. Vi måtte rydde i leilegheita. V- m-t-e r-d-e i l-i-e-h-i-a- ----------------------------- Vi måtte rydde i leilegheita. 0
A trebuit să spălăm vasele. V-----te ta-o-pv--k-n. Vi måtte ta oppvasken. V- m-t-e t- o-p-a-k-n- ---------------------- Vi måtte ta oppvasken. 0
A trebuit să plătiţi factura? M-tt- de --ta-e re--i--a? Måtte de betale rekninga? M-t-e d- b-t-l- r-k-i-g-? ------------------------- Måtte de betale rekninga? 0
A trebuit să plătiţi intrare? Måt---de-be-al--i---an-spe--ar? Måtte de betale inngangspengar? M-t-e d- b-t-l- i-n-a-g-p-n-a-? ------------------------------- Måtte de betale inngangspengar? 0
A trebuit să plătiţi o amendă? M-tte de b--ale--i-b--? Måtte de betale ei bot? M-t-e d- b-t-l- e- b-t- ----------------------- Måtte de betale ei bot? 0
Cine a trebuit să îşi ia rămas bun? Kv-- --t---seie-h- -et? Kven måtte seie ha det? K-e- m-t-e s-i- h- d-t- ----------------------- Kven måtte seie ha det? 0
Cine a trebuit să meargă devreme acasă? Kv-n-m-tte-gå--e-m--idl--? Kven måtte gå heim tidleg? K-e- m-t-e g- h-i- t-d-e-? -------------------------- Kven måtte gå heim tidleg? 0
Cine a trebuit să ia trenul? K--n-må-----a--o---? Kven måtte ta toget? K-e- m-t-e t- t-g-t- -------------------- Kven måtte ta toget? 0
Nu am vrut să stăm mult. V----l---i--j- --- le--e. Vi ville ikkje bli lenge. V- v-l-e i-k-e b-i l-n-e- ------------------------- Vi ville ikkje bli lenge. 0
Nu am vrut să bem nimic. V---i-l- i--je----kk- ---o. Vi ville ikkje drikke noko. V- v-l-e i-k-e d-i-k- n-k-. --------------------------- Vi ville ikkje drikke noko. 0
Nu am vrut să deranjăm. Vi --l-e-ikkj- ---s-----. Vi ville ikkje forstyrre. V- v-l-e i-k-e f-r-t-r-e- ------------------------- Vi ville ikkje forstyrre. 0
Tocmai am vrut să dau un telefon. E- --l-e-a-k-r-t ti----ring-e. Eg ville akkurat til å ringje. E- v-l-e a-k-r-t t-l å r-n-j-. ------------------------------ Eg ville akkurat til å ringje. 0
Am vrut să comand un taxi. Eg--i----t--g---i-d----e. Eg ville tinge ei drosje. E- v-l-e t-n-e e- d-o-j-. ------------------------- Eg ville tinge ei drosje. 0
Am vrut să mă duc acasă. Eg--il-- nem-e---ø-r- h--m. Eg ville nemleg køyre heim. E- v-l-e n-m-e- k-y-e h-i-. --------------------------- Eg ville nemleg køyre heim. 0
Am crezut că vroiai să-ţi suni soţia. Eg---udde-d----l-e ----je ko-a-d-. Eg trudde du ville ringje kona di. E- t-u-d- d- v-l-e r-n-j- k-n- d-. ---------------------------------- Eg trudde du ville ringje kona di. 0
Am crezut că vroiai să suni la informaţii. Eg -r---- -----lle -----e--p--y-i--a. Eg trudde du ville ringje opplysinga. E- t-u-d- d- v-l-e r-n-j- o-p-y-i-g-. ------------------------------------- Eg trudde du ville ringje opplysinga. 0
Am crezut că vroiai să comanzi o pizza. E--trud-e--u-v--le --nge--i-z-. Eg trudde du ville tinge pizza. E- t-u-d- d- v-l-e t-n-e p-z-a- ------------------------------- Eg trudde du ville tinge pizza. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Litere mari, sentimente mari

Reclamele folosesc o mulțime de imagini. Pozele ne trezesc un interes particular. Ne uităm la ele mai mult și mai intens decât la litere. Ca urmare, ne amintim mai bine reclamele cu imagini. Pozele produc, de asemenea, reacţii emoţionale puternice. Creierul recunoaște imaginile foarte repede. El recunoaşte imediat ce poate fi văzut în imagine. Literele funcționează diferit decât imaginile. Acestea sunt caractere abstracte. Prin urmare, creierul nostru reacţionează mai lent la litere. În primul rând, trebuie să înțeleagă sensul cuvântului. Creierul trebuie să traducă cuvântul în partea procesării limbii, spun unii. Dar emoțiile pot fi produse şi prin litere. Textul trebuie însă să fie foarte mare. De asemenea, studiile arată că literele mari au un efect mare. Literele mari nu sunt doar mai vizibile decât cele mici. Ele produc, de asemenea, o reacție emoțională mai puternică. Acest lucru este valabil atât pentru sentimentele pozitive cât şi pentru cele negative. Dimensiunea lucrurilor a fost întotdeauna un lucru important pentru omenire. Omul trebuie să reacționeze rapid la pericol. Iar când ceva este mare, de obicei, este deja destul de aproape! Deci, e de înțeles că imaginile mari produc reacții puternice. Mai puțin clar este cum reacționăm la litere mari. Literele nu sunt de fapt un semnal pentru creier. În ciuda acestui fapt, creierul manifestă o activitate mai intensă atunci când vede litere mari. Acest rezultat este foarte interesant pentru oamenii de ştiinţă. Aceasta arată cât de importante au devenit literele pentru noi. Creierul nostru a învățat într-un fel cum să reacționeze la scris...