Dicționar de expresii

ro În tren   »   nn On the train

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [trettifire]

On the train

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Er---tte -og-t-t-l Be---n? Er dette toget til Berlin? E- d-t-e t-g-t t-l B-r-i-? -------------------------- Er dette toget til Berlin? 0
Când pleacă trenul? N---g-r -o-e-? Når går toget? N-r g-r t-g-t- -------------- Når går toget? 0
Când ajunge trenul la Berlin? Nå--kj-m----et-ti--B-rli-? Når kjem toget til Berlin? N-r k-e- t-g-t t-l B-r-i-? -------------------------- Når kjem toget til Berlin? 0
Scuzaţi-mă, pot să trec? Kan-eg få ---------i, er--u s-il-? Kan eg få kome forbi, er du snill? K-n e- f- k-m- f-r-i- e- d- s-i-l- ---------------------------------- Kan eg få kome forbi, er du snill? 0
Cred că acesta este locul meu. E---ru- d---e-e---la---n mi-. Eg trur dette er plassen min. E- t-u- d-t-e e- p-a-s-n m-n- ----------------------------- Eg trur dette er plassen min. 0
Cred că staţi pe locul meu. Eg tr-r-du--it-p- -l--s-n--in. Eg trur du sit på plassen min. E- t-u- d- s-t p- p-a-s-n m-n- ------------------------------ Eg trur du sit på plassen min. 0
Unde este vagonul de dormit? Ko---r-----vog--? Kor er sovevogna? K-r e- s-v-v-g-a- ----------------- Kor er sovevogna? 0
Vagonul de dormit este la capătul trenului. S-vev--na--- -ak-rs- ---o---. Sovevogna er bakerst i toget. S-v-v-g-a e- b-k-r-t i t-g-t- ----------------------------- Sovevogna er bakerst i toget. 0
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. Og k-----r--atv--na- - ------------. Og kvar er matvogna? – Heilt fremst. O- k-a- e- m-t-o-n-? – H-i-t f-e-s-. ------------------------------------ Og kvar er matvogna? – Heilt fremst. 0
Pot să dorm jos? Ka---g-få-sov-----e? Kan eg få sove nede? K-n e- f- s-v- n-d-? -------------------- Kan eg få sove nede? 0
Pot să dorm la mijloc? K-n-e- f---ov--i-midte-? Kan eg få sove i midten? K-n e- f- s-v- i m-d-e-? ------------------------ Kan eg få sove i midten? 0
Pot să dorm sus? K-n eg -- -ove -v-t? Kan eg få sove øvst? K-n e- f- s-v- ø-s-? -------------------- Kan eg få sove øvst? 0
Când ajungem la graniţă? N-- ----- f-am-e---d--r-nsa? Når er vi framme ved grensa? N-r e- v- f-a-m- v-d g-e-s-? ---------------------------- Når er vi framme ved grensa? 0
Cât durează călătoria până la Berlin? Ko- --n-e ----tu----til B--lin? Kor lenge tek turen til Berlin? K-r l-n-e t-k t-r-n t-l B-r-i-? ------------------------------- Kor lenge tek turen til Berlin? 0
Are trenul întârziere? E--t-ge--fo---nka? Er toget forsinka? E- t-g-t f-r-i-k-? ------------------ Er toget forsinka? 0
Aveţi ceva de citit? Ha- du -o---- --s-? Har du noko å lese? H-r d- n-k- å l-s-? ------------------- Har du noko å lese? 0
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? G-r-de--a- å få--o-- ---t- ----ri-----e-? Går det an å få noko å ete og drikke her? G-r d-t a- å f- n-k- å e-e o- d-i-k- h-r- ----------------------------------------- Går det an å få noko å ete og drikke her? 0
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Kan--u -er- ---ll -g-----je --g ---kk- --u? Kan du vere snill og vekkje meg klokka sju? K-n d- v-r- s-i-l o- v-k-j- m-g k-o-k- s-u- ------------------------------------------- Kan du vere snill og vekkje meg klokka sju? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!