Dicționar de expresii

ro Negaţie 1   »   nn Negation 1

64 [şaizeci şi patru]

Negaţie 1

Negaţie 1

64 [sekstifire]

Negation 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Nu înţeleg cuvântul. E--f--st-r ikkj- det--rdet. Eg forstår ikkje det ordet. E- f-r-t-r i-k-e d-t o-d-t- --------------------------- Eg forstår ikkje det ordet. 0
Nu înţeleg propoziţia. E--forstå- ikkj--d-- s-t-i---. Eg forstår ikkje den setninga. E- f-r-t-r i-k-e d-n s-t-i-g-. ------------------------------ Eg forstår ikkje den setninga. 0
Nu înţeleg sensul. E--f-rstå- --kj--kva-----b-t--. Eg forstår ikkje kva det betyr. E- f-r-t-r i-k-e k-a d-t b-t-r- ------------------------------- Eg forstår ikkje kva det betyr. 0
profesorul læraren læraren l-r-r-n ------- læraren 0
Înţelegeţi ce spune profesorul? S-jø-ar du-lærar--? Skjønar du læraren? S-j-n-r d- l-r-r-n- ------------------- Skjønar du læraren? 0
Da, îl înţeleg bine. J-- ---------r ha- godt. Ja, eg skjønar han godt. J-, e- s-j-n-r h-n g-d-. ------------------------ Ja, eg skjønar han godt. 0
profesoara l-ra-en læraren l-r-r-n ------- læraren 0
Înţelegeţi ce spune profesoara? S-j--ar du lærare-? Skjønar du læraren? S-j-n-r d- l-r-r-n- ------------------- Skjønar du læraren? 0
Da, o înţeleg bine. Ja---g skj-n----e--e -o-t. Ja, eg skjønar henne godt. J-, e- s-j-n-r h-n-e g-d-. -------------------------- Ja, eg skjønar henne godt. 0
oamenii f-lk folk f-l- ---- folk 0
Înţelegeţi ce spun oamenii? For--år -u -e- -o--a? Forstår du dei folka? F-r-t-r d- d-i f-l-a- --------------------- Forstår du dei folka? 0
Nu, nu-i înţeleg aşa de bine. Ne-, ---f-rs-å--dei -k-je------d-. Nei, eg forstår dei ikkje så godt. N-i- e- f-r-t-r d-i i-k-e s- g-d-. ---------------------------------- Nei, eg forstår dei ikkje så godt. 0
prietena ve----a veninna v-n-n-a ------- veninna 0
Aveţi o prietenă? H-r-d--ei v--i----/-ein k-æ-a--? Har du ei veninne / ein kjærast? H-r d- e- v-n-n-e / e-n k-æ-a-t- -------------------------------- Har du ei veninne / ein kjærast? 0
Da, am una. Ja, -e--h-r--g. Ja, det har eg. J-, d-t h-r e-. --------------- Ja, det har eg. 0
fiica d----ra dottera d-t-e-a ------- dottera 0
Aveţi o fiică? H-r-d- e- dot-e-? Har du ei dotter? H-r d- e- d-t-e-? ----------------- Har du ei dotter? 0
Nu, nu am una. Ne-, --- har eg--k-je. Nei, det har eg ikkje. N-i- d-t h-r e- i-k-e- ---------------------- Nei, det har eg ikkje. 0

Nevăzătorii procesează limbajul mai eficient

Persoanele nevăzătoare înţeleg mai bine. Rezultatul este că pot trece prin viaţă mai uşor. Dar nevăzătorii procesează limbajul mai eficient. Numeroase studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să asculte înregistrări. Viteza limbajului creştea simţitor. În ciuda acestui lucru, nevăzătorii puteau înţelege textele. Pe de altă parte, văzătorii nu au putut înţelege textele. Viteza limbajului a fost prea mare pentru ei. Un alt experiment a ajuns la un rezultat asemănător. Văzătorii şi nevăzătorii au ascultat diferite fraze. O parte din fraze au fost manipulate. Ultimul cuvânt a fost înlocuit cu un cuvânt-nonsens. Subiecţii trebuiau să evalueze frazele. Ei trebuiau să spună dacă frazele aveau sau nu sens. În timp ce lucrau, creierul le-a fost examinat. Certătătorii au măsurat diferite frecvenţe ale creierului. Astfel, şi-au putut da seama de viteza cu care creierul rezolva exerciţiul. La nevăzători apărea rapid un semnal. Acest semnal indică faptul că fraza a fost analizată. La văzători acest semnal apărea mult mai târziu. Nu ştim de ce nevăzătorii procesează limbajul mult mai eficient. Dar oamenii de ştiinţă au o teorie. Ei cred că o parte din creier este mai intens folosită. Este zona cu care văzătorii procesează semnalele vizuale. La nevăzători această parte nu este folosită pentru a vedea. Este liberă pentru a fi folosită altfel. Aşadar, nevăzătorii au o mai mare capacitate în a procesa limbajul.