Dicționar de expresii

ro În tren   »   he ‫ברכבת‬

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

‫34 [שלושים וארבע]‬

34 [shloshim w\'arba]

‫ברכבת‬

[barakevet]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? ‫ה-ם--ו--ר--- -ב-ל--?‬ ‫האם זו הרכבת לברלין?‬ ‫-א- ז- ה-כ-ת ל-ר-י-?- ---------------------- ‫האם זו הרכבת לברלין?‬ 0
h-'-m -o/zu --r-kev-t l'-er---? ha'im zo/zu harakevet l'berlin? h-'-m z-/-u h-r-k-v-t l-b-r-i-? ------------------------------- ha'im zo/zu harakevet l'berlin?
Când pleacă trenul? ‫ב---ו-ש-ה -וצ-ת-ה---ת?‬ ‫באיזו שעה יוצאת הרכבת?‬ ‫-א-ז- ש-ה י-צ-ת ה-כ-ת-‬ ------------------------ ‫באיזו שעה יוצאת הרכבת?‬ 0
b'-y-o---a--h ---se't har--e--t? b'eyzo sha'ah yotse't harakevet? b-e-z- s-a-a- y-t-e-t h-r-k-v-t- -------------------------------- b'eyzo sha'ah yotse't harakevet?
Când ajunge trenul la Berlin? ‫-א-ז- -ע---גי-- -ר-----ב----?‬ ‫באיזו שעה מגיעה הרכבת לברלין?‬ ‫-א-ז- ש-ה מ-י-ה ה-כ-ת ל-ר-י-?- ------------------------------- ‫באיזו שעה מגיעה הרכבת לברלין?‬ 0
b'e-zo s--'a----g-'ah h--a-e-----'be---n? b'eyzo sha'ah megi'ah harakevet l'berlin? b-e-z- s-a-a- m-g-'-h h-r-k-v-t l-b-r-i-? ----------------------------------------- b'eyzo sha'ah megi'ah harakevet l'berlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? ‫-ליחה,----- -ע-ור-‬ ‫סליחה, אפשר לעבור?‬ ‫-ל-ח-, א-ש- ל-ב-ר-‬ -------------------- ‫סליחה, אפשר לעבור?‬ 0
s----h, efs-----a'-v-r? slixah, efshar la'avor? s-i-a-, e-s-a- l-'-v-r- ----------------------- slixah, efshar la'avor?
Cred că acesta este locul meu. ‫סל--ה,----ה-ק---של--‬ ‫סליחה, זה המקום שלי.‬ ‫-ל-ח-, ז- ה-ק-ם ש-י-‬ ---------------------- ‫סליחה, זה המקום שלי.‬ 0
sl--a---zeh h-maqo---s--i. slixah, zeh hamaqom sseli. s-i-a-, z-h h-m-q-m s-e-i- -------------------------- slixah, zeh hamaqom sseli.
Cred că staţi pe locul meu. ‫-ל---, -ת - ה י-שב /-ת --ק---שלי-‬ ‫סליחה, את / ה יושב / ת במקום שלי.‬ ‫-ל-ח-, א- / ה י-ש- / ת ב-ק-ם ש-י-‬ ----------------------------------- ‫סליחה, את / ה יושב / ת במקום שלי.‬ 0
s--x-h,--t--/-t---shev----h-vet b--aqom-s---i. slixah, atah/at yoshev/yoshevet bamaqom sseli. s-i-a-, a-a-/-t y-s-e-/-o-h-v-t b-m-q-m s-e-i- ---------------------------------------------- slixah, atah/at yoshev/yoshevet bamaqom sseli.
Unde este vagonul de dormit? ‫ה-כ- נ-צא---ו- --י---‬ ‫היכן נמצא קרון השינה?‬ ‫-י-ן נ-צ- ק-ו- ה-י-ה-‬ ----------------------- ‫היכן נמצא קרון השינה?‬ 0
hey-h-n ---t-a ----n--ash-yn--? heykhan nimtsa qaron hasheynah? h-y-h-n n-m-s- q-r-n h-s-e-n-h- ------------------------------- heykhan nimtsa qaron hasheynah?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. ‫ק-ון השינ----צ- ב-צ- ה-כבת.‬ ‫קרון השינה נמצא בקצה הרכבת.‬ ‫-ר-ן ה-י-ה נ-צ- ב-צ- ה-כ-ת-‬ ----------------------------- ‫קרון השינה נמצא בקצה הרכבת.‬ 0
qaro- h-sh----h n-mtsa -iqt--h-h----e--t. qaron hasheynah nimtsa biqtseh harakevet. q-r-n h-s-e-n-h n-m-s- b-q-s-h h-r-k-v-t- ----------------------------------------- qaron hasheynah nimtsa biqtseh harakevet.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. ‫-י-- -מצ- ק-ו- ה--עדה?--ת--לת ------‬ ‫היכן נמצא קרון המסעדה? בתחילת הרכבת.‬ ‫-י-ן נ-צ- ק-ו- ה-ס-ד-? ב-ח-ל- ה-כ-ת-‬ -------------------------------------- ‫היכן נמצא קרון המסעדה? בתחילת הרכבת.‬ 0
h--khan-ni-t-- -ar-- -------da-------ila--h--ake-et. heykhan nimtsa qaron hamis'adah? b'txilat harakevet. h-y-h-n n-m-s- q-r-n h-m-s-a-a-? b-t-i-a- h-r-k-v-t- ---------------------------------------------------- heykhan nimtsa qaron hamis'adah? b'txilat harakevet.
Pot să dorm jos? ‫א--- -י-ון--מ-ה-‬ ‫אוכל לישון למטה?‬ ‫-ו-ל ל-ש-ן ל-ט-?- ------------------ ‫אוכל לישון למטה?‬ 0
ukh-l--i-hon-l-matah? ukhal lishon l'matah? u-h-l l-s-o- l-m-t-h- --------------------- ukhal lishon l'matah?
Pot să dorm la mijloc? ‫או-- ל-ש-- בא-צ-?‬ ‫אוכל לישון באמצע?‬ ‫-ו-ל ל-ש-ן ב-מ-ע-‬ ------------------- ‫אוכל לישון באמצע?‬ 0
u-----lis-o--b----tsa? ukhal lishon ba'emtsa? u-h-l l-s-o- b-'-m-s-? ---------------------- ukhal lishon ba'emtsa?
Pot să dorm sus? ‫אוכל -י--ן -מ----‬ ‫אוכל לישון למעלה?‬ ‫-ו-ל ל-ש-ן ל-ע-ה-‬ ------------------- ‫אוכל לישון למעלה?‬ 0
u-h---lish---------ah? ukhal lishon l'ma'lah? u-h-l l-s-o- l-m-'-a-? ---------------------- ukhal lishon l'ma'lah?
Când ajungem la graniţă? ‫--י-נגי--לגב---‬ ‫מתי נגיע לגבול?‬ ‫-ת- נ-י- ל-ב-ל-‬ ----------------- ‫מתי נגיע לגבול?‬ 0
ma--i-n--i- -ag---? matai nagia lagvul? m-t-i n-g-a l-g-u-? ------------------- matai nagia lagvul?
Cât durează călătoria până la Berlin? ‫--- --ן --רכ---נס-ע- ---לין?‬ ‫כמה זמן אורכת הנסיעה לברלין?‬ ‫-מ- ז-ן א-ר-ת ה-ס-ע- ל-ר-י-?- ------------------------------ ‫כמה זמן אורכת הנסיעה לברלין?‬ 0
kama--z-an---ekhe- ha--s--'h--'-erlin? kamah zman orekhet han'sia'h l'berlin? k-m-h z-a- o-e-h-t h-n-s-a-h l-b-r-i-? -------------------------------------- kamah zman orekhet han'sia'h l'berlin?
Are trenul întârziere? ‫הא--הר----מ-ח-ת?‬ ‫האם הרכבת מאחרת?‬ ‫-א- ה-כ-ת מ-ח-ת-‬ ------------------ ‫האם הרכבת מאחרת?‬ 0
ha'---ha--k--et-m---x-r--? ha'im harakevet me'axeret? h-'-m h-r-k-v-t m-'-x-r-t- -------------------------- ha'im harakevet me'axeret?
Aveţi ceva de citit? ‫---ל--מ--- -קרוא?‬ ‫יש לך משהו לקרוא?‬ ‫-ש ל- מ-ה- ל-ר-א-‬ ------------------- ‫יש לך משהו לקרוא?‬ 0
y-sh l--------h ---h-hu l-qr-? yesh lekha/lakh mash'hu liqro? y-s- l-k-a-l-k- m-s-'-u l-q-o- ------------------------------ yesh lekha/lakh mash'hu liqro?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? ‫---ר -קנות -א- מ--ו-------ול-ת-ת?‬ ‫אפשר לקנות כאן משהו לאכול ולשתות?‬ ‫-פ-ר ל-נ-ת כ-ן מ-ה- ל-כ-ל ו-ש-ו-?- ----------------------------------- ‫אפשר לקנות כאן משהו לאכול ולשתות?‬ 0
e---a- l--n-- --'n-mas-'---l---h------is--o-? efshar liqnot ka'n mash'hu l'ekhol w'lishtot? e-s-a- l-q-o- k-'- m-s-'-u l-e-h-l w-l-s-t-t- --------------------------------------------- efshar liqnot ka'n mash'hu l'ekhol w'lishtot?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? ‫ת--- --- ל---- -ו-י ---ה -בע?‬ ‫תוכל / י להעיר אותי בשעה שבע?‬ ‫-ו-ל / י ל-ע-ר א-ת- ב-ע- ש-ע-‬ ------------------------------- ‫תוכל / י להעיר אותי בשעה שבע?‬ 0
tukhal/--k--i--'-a'-- ot---'s------s----? tukhal/tukhli l'ha'ir oti b'sha'ah sheva? t-k-a-/-u-h-i l-h-'-r o-i b-s-a-a- s-e-a- ----------------------------------------- tukhal/tukhli l'ha'ir oti b'sha'ah sheva?

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!