Dicționar de expresii

ro În tren   »   uk У поїзді

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [тридцять чотири]

34 [trydtsyatʹ chotyry]

У поїзді

[U poïzdi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Це----я- д--Бе---н-? Це потяг до Берліна? Ц- п-т-г д- Б-р-і-а- -------------------- Це потяг до Берліна? 0
Tse-pot--- do-Ber--n-? Tse potyah do Berlina? T-e p-t-a- d- B-r-i-a- ---------------------- Tse potyah do Berlina?
Când pleacă trenul? Кол- відп-а-л-єт--я-по--г? Коли відправляється потяг? К-л- в-д-р-в-я-т-с- п-т-г- -------------------------- Коли відправляється потяг? 0
K----vid-ravlyay-tʹ--a --tyah? Koly vidpravlyayetʹsya potyah? K-l- v-d-r-v-y-y-t-s-a p-t-a-? ------------------------------ Koly vidpravlyayetʹsya potyah?
Când ajunge trenul la Berlin? К-л--п-и-ува----т-- -- --рлі--? Коли прибуває потяг до Берліна? К-л- п-и-у-а- п-т-г д- Б-р-і-а- ------------------------------- Коли прибуває потяг до Берліна? 0
K-ly--r-b---y- pot-ah -o Be-l--a? Koly prybuvaye potyah do Berlina? K-l- p-y-u-a-e p-t-a- d- B-r-i-a- --------------------------------- Koly prybuvaye potyah do Berlina?
Scuzaţi-mă, pot să trec? Пр-бач--- м--на п---ти? Пробачте, можна пройти? П-о-а-т-, м-ж-а п-о-т-? ----------------------- Пробачте, можна пройти? 0
P-oba--t-,-moz--- -ro---y? Probachte, mozhna proy-ty? P-o-a-h-e- m-z-n- p-o-̆-y- -------------------------- Probachte, mozhna proy̆ty?
Cred că acesta este locul meu. Ме-і------ьс-, -- --моє мі-це. Мені здається, це – моє місце. М-н- з-а-т-с-, ц- – м-є м-с-е- ------------------------------ Мені здається, це – моє місце. 0
M-n- -dayetʹ-y-, -se –--o-- m---s-. Meni zdayetʹsya, tse – moye mistse. M-n- z-a-e-ʹ-y-, t-e – m-y- m-s-s-. ----------------------------------- Meni zdayetʹsya, tse – moye mistse.
Cred că staţi pe locul meu. Мені-здає---я--Ви с-д-те--а-----у міс-і. Мені здається, Ви сидите на моєму місці. М-н- з-а-т-с-, В- с-д-т- н- м-є-у м-с-і- ---------------------------------------- Мені здається, Ви сидите на моєму місці. 0
Me-- z---etʹs-a- -----d--- na-m-y-m- -ist--. Meni zdayetʹsya, Vy sydyte na moyemu mistsi. M-n- z-a-e-ʹ-y-, V- s-d-t- n- m-y-m- m-s-s-. -------------------------------------------- Meni zdayetʹsya, Vy sydyte na moyemu mistsi.
Unde este vagonul de dormit? Д-----льни- ва---? Де спальний вагон? Д- с-а-ь-и- в-г-н- ------------------ Де спальний вагон? 0
De spa-ʹny-̆-va---? De spalʹnyy- vahon? D- s-a-ʹ-y-̆ v-h-n- ------------------- De spalʹnyy̆ vahon?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. Сп---ний -аго- - кін------я-у. Спальний вагон у кінці потягу. С-а-ь-и- в-г-н у к-н-і п-т-г-. ------------------------------ Спальний вагон у кінці потягу. 0
Sp--ʹ-yy̆--aho- - kint---po-yah-. Spalʹnyy- vahon u kintsi potyahu. S-a-ʹ-y-̆ v-h-n u k-n-s- p-t-a-u- --------------------------------- Spalʹnyy̆ vahon u kintsi potyahu.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А де ---он-–----торан? -------чат-- по---а. А де вагон – ресторан? – На початку поїзда. А д- в-г-н – р-с-о-а-? – Н- п-ч-т-у п-ї-д-. ------------------------------------------- А де вагон – ресторан? – На початку поїзда. 0
A--- v-----– rest-ra------- po-h-tk- p------. A de vahon – restoran? – Na pochatku poi-zda. A d- v-h-n – r-s-o-a-? – N- p-c-a-k- p-i-z-a- --------------------------------------------- A de vahon – restoran? – Na pochatku poïzda.
Pot să dorm jos? М-жна --ні -па---на --ж-ій----иц-? Можна мені спати на нижній полиці? М-ж-а м-н- с-а-и н- н-ж-і- п-л-ц-? ---------------------------------- Можна мені спати на нижній полиці? 0
M-zh---meni -p--- na ------y̆ --lyt-i? Mozhna meni spaty na nyzhniy- polytsi? M-z-n- m-n- s-a-y n- n-z-n-y- p-l-t-i- -------------------------------------- Mozhna meni spaty na nyzhniy̆ polytsi?
Pot să dorm la mijloc? М-жна----- сп--и-по--р-д-н-? Можна мені спати посередині? М-ж-а м-н- с-а-и п-с-р-д-н-? ---------------------------- Можна мені спати посередині? 0
M-zh---me-- sp-t---os-red-n-? Mozhna meni spaty poseredyni? M-z-n- m-n- s-a-y p-s-r-d-n-? ----------------------------- Mozhna meni spaty poseredyni?
Pot să dorm sus? М--на --н--сп-ти -а -е-------о-иц-? Можна мені спати на верхній полиці? М-ж-а м-н- с-а-и н- в-р-н-й п-л-ц-? ----------------------------------- Можна мені спати на верхній полиці? 0
Mo---a -e-i sp-t---a---rk---y- --l--s-? Mozhna meni spaty na verkhniy- polytsi? M-z-n- m-n- s-a-y n- v-r-h-i-̆ p-l-t-i- --------------------------------------- Mozhna meni spaty na verkhniy̆ polytsi?
Când ajungem la graniţă? К-----и------о -а -о---ні? Коли ми будемо на кордоні? К-л- м- б-д-м- н- к-р-о-і- -------------------------- Коли ми будемо на кордоні? 0
K--y-m---u-e-o-----ord-ni? Koly my budemo na kordoni? K-l- m- b-d-m- n- k-r-o-i- -------------------------- Koly my budemo na kordoni?
Cât durează călătoria până la Berlin? Я--д-в-- -------п---д-а -о-Б-----а? Як довго триває поїздка до Берліна? Я- д-в-о т-и-а- п-ї-д-а д- Б-р-і-а- ----------------------------------- Як довго триває поїздка до Берліна? 0
Y---do--- -ryvay- poï---- -o--e-----? Yak dovho tryvaye poi-zdka do Berlina? Y-k d-v-o t-y-a-e p-i-z-k- d- B-r-i-a- -------------------------------------- Yak dovho tryvaye poïzdka do Berlina?
Are trenul întârziere? Ч- по-я- -ап----ється? Чи потяг запізнюється? Ч- п-т-г з-п-з-ю-т-с-? ---------------------- Чи потяг запізнюється? 0
C-y-po-y-h--a---ny-ye-ʹ--a? Chy potyah zapiznyuyetʹsya? C-y p-t-a- z-p-z-y-y-t-s-a- --------------------------- Chy potyah zapiznyuyetʹsya?
Aveţi ceva de citit? Чи--а--- В--щось поч---т-? Чи маєте Ви щось почитати? Ч- м-є-е В- щ-с- п-ч-т-т-? -------------------------- Чи маєте Ви щось почитати? 0
Chy-may-t--V---hchos-----hy-aty? Chy mayete Vy shchosʹ pochytaty? C-y m-y-t- V- s-c-o-ʹ p-c-y-a-y- -------------------------------- Chy mayete Vy shchosʹ pochytaty?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Т-т мо-на поїс-и-----о----? Тут можна поїсти та попити? Т-т м-ж-а п-ї-т- т- п-п-т-? --------------------------- Тут можна поїсти та попити? 0
T---moz----po--s-y -a p-p---? Tut mozhna poi-sty ta popyty? T-t m-z-n- p-i-s-y t- p-p-t-? ----------------------------- Tut mozhna poïsty ta popyty?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? М--е-- -----р--б-ди-и--б-д--лас--- о 7.0--год---? Можете мене розбудити, будь-ласка, о 7.00 годині? М-ж-т- м-н- р-з-у-и-и- б-д---а-к-, о 7-0- г-д-н-? ------------------------------------------------- Можете мене розбудити, будь-ласка, о 7.00 годині? 0
M--he-e mene--o---d--y,--u-ʹ----k---o -.0- ---y--? Mozhete mene rozbudyty, budʹ-laska, o 7.00 hodyni? M-z-e-e m-n- r-z-u-y-y- b-d---a-k-, o 7-0- h-d-n-? -------------------------------------------------- Mozhete mene rozbudyty, budʹ-laska, o 7.00 hodyni?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!