Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   sr У ресторану 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [тридесет и један]

31 [trideset i jedan]

У ресторану 3

[U restoranu 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Х--о / хт-л- б-- ----ј---. Хтео / хтела бих предјело. Х-е- / х-е-а б-х п-е-ј-л-. -------------------------- Хтео / хтела бих предјело. 0
Hte- --h--l- --- --e-----. Hteo / htela bih predjelo. H-e- / h-e-a b-h p-e-j-l-. -------------------------- Hteo / htela bih predjelo.
Doresc o salată. Хт-о-/ --ела -их-сал-т-. Хтео / хтела бих салату. Х-е- / х-е-а б-х с-л-т-. ------------------------ Хтео / хтела бих салату. 0
H--o-/ h--l- --h-sa-a--. Hteo / htela bih salatu. H-e- / h-e-a b-h s-l-t-. ------------------------ Hteo / htela bih salatu.
Doresc o supă. Х------------б-- једну-су--. Хтео / хтела бих једну супу. Х-е- / х-е-а б-х ј-д-у с-п-. ---------------------------- Хтео / хтела бих једну супу. 0
Ht-o ---t--a --h-j---u---p-. Hteo / htela bih jednu supu. H-e- / h-e-a b-h j-d-u s-p-. ---------------------------- Hteo / htela bih jednu supu.
Doresc un desert. Хт-- / ----а-б---дес--т. Хтео / хтела бих десерт. Х-е- / х-е-а б-х д-с-р-. ------------------------ Хтео / хтела бих десерт. 0
Ht-o / h-e-a --h--e-e--. Hteo / htela bih desert. H-e- / h-e-a b-h d-s-r-. ------------------------ Hteo / htela bih desert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Хтео - -тела -и---лад-лед -а ---гом. Хтео / хтела бих сладолед са шлагом. Х-е- / х-е-а б-х с-а-о-е- с- ш-а-о-. ------------------------------------ Хтео / хтела бих сладолед са шлагом. 0
H-e- --htel- b-h s-a-o-e---a -l-go-. Hteo / htela bih sladoled sa šlagom. H-e- / h-e-a b-h s-a-o-e- s- š-a-o-. ------------------------------------ Hteo / htela bih sladoled sa šlagom.
Doresc fructe sau brânză. Х-ео --х--л- --- во-- -ли--ир. Хтео / хтела бих воће или сир. Х-е- / х-е-а б-х в-ћ- и-и с-р- ------------------------------ Хтео / хтела бих воће или сир. 0
Ht-o --ht-la bih -oće--li s-r. Hteo / htela bih voc-e ili sir. H-e- / h-e-a b-h v-c-e i-i s-r- ------------------------------- Hteo / htela bih voće ili sir.
Vrem să luăm micul dejun. Хте-и-/-х-ел---исмо доручко--ти. Хтели / хтеле бисмо доручковати. Х-е-и / х-е-е б-с-о д-р-ч-о-а-и- -------------------------------- Хтели / хтеле бисмо доручковати. 0
Hte-- /---e-e bi-m- --r----v-t-. Hteli / htele bismo doručkovati. H-e-i / h-e-e b-s-o d-r-č-o-a-i- -------------------------------- Hteli / htele bismo doručkovati.
Vrem să mâncăm prânzul. Х-ел- --х-еле-б-с-о -у-ат-. Хтели / хтеле бисмо ручати. Х-е-и / х-е-е б-с-о р-ч-т-. --------------------------- Хтели / хтеле бисмо ручати. 0
Hte---- ht----b---o-r-č---. Hteli / htele bismo ručati. H-e-i / h-e-e b-s-o r-č-t-. --------------------------- Hteli / htele bismo ručati.
Vrem să cinăm. Х--л-----т-л--б---- в-ч-----. Хтели / хтеле бисмо вечерати. Х-е-и / х-е-е б-с-о в-ч-р-т-. ----------------------------- Хтели / хтеле бисмо вечерати. 0
Ht-l--- h--l- --sm- --č-rati. Hteli / htele bismo večerati. H-e-i / h-e-e b-s-o v-č-r-t-. ----------------------------- Hteli / htele bismo večerati.
Ce doriţi la micul dejun? Шт- -и--е-хт--и-/ х-е-- за-д----ак? Шта бисте хтели / хтеле за доручак? Ш-а б-с-е х-е-и / х-е-е з- д-р-ч-к- ----------------------------------- Шта бисте хтели / хтеле за доручак? 0
Šta----------l- - ht----z- d--uč--? Šta biste hteli / htele za doručak? Š-a b-s-e h-e-i / h-e-e z- d-r-č-k- ----------------------------------- Šta biste hteli / htele za doručak?
Chiflă cu gem şi miere? Кај-е--це ---а-ме---о--и ---ом? Кајзерице с мармеладом и медом? К-ј-е-и-е с м-р-е-а-о- и м-д-м- ------------------------------- Кајзерице с мармеладом и медом? 0
Ka-zeri---- m-------om i-med--? Kajzerice s marmeladom i medom? K-j-e-i-e s m-r-e-a-o- i m-d-m- ------------------------------- Kajzerice s marmeladom i medom?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? То-т с-----с-ц-- и с--ом? Тост с кобасицом и сиром? Т-с- с к-б-с-ц-м и с-р-м- ------------------------- Тост с кобасицом и сиром? 0
T-------o-a--co- --s-rom? Tost s kobasicom i sirom? T-s- s k-b-s-c-m i s-r-m- ------------------------- Tost s kobasicom i sirom?
Un ou fiert? Ку--н--јај-? Кувано јаје? К-в-н- ј-ј-? ------------ Кувано јаје? 0
Kuv-----a-e? Kuvano jaje? K-v-n- j-j-? ------------ Kuvano jaje?
Un ochi? Ја-- на----? Јаје на око? Ј-ј- н- о-о- ------------ Јаје на око? 0
J--e na ok-? Jaje na oko? J-j- n- o-o- ------------ Jaje na oko?
O omletă? Омлет? Омлет? О-л-т- ------ Омлет? 0
O---t? Omlet? O-l-t- ------ Omlet?
Vă rog încă un iaurt. Мо-им---ш -е--н-ј-г-рт. Молим још један јогурт. М-л-м ј-ш ј-д-н ј-г-р-. ----------------------- Молим још један јогурт. 0
Mol-m-jo- j-da- jogu--. Molim još jedan jogurt. M-l-m j-š j-d-n j-g-r-. ----------------------- Molim još jedan jogurt.
Vă rog încă sare şi piper. М---м јо--со-- -----ера. Молим још соли и бибера. М-л-м ј-ш с-л- и б-б-р-. ------------------------ Молим још соли и бибера. 0
Molim-j-š sol- i ---e--. Molim još soli i bibera. M-l-m j-š s-l- i b-b-r-. ------------------------ Molim još soli i bibera.
Vă rog un pahar cu apă. Мо-им још---д-у чаш---од-. Молим још једну чашу воде. М-л-м ј-ш ј-д-у ч-ш- в-д-. -------------------------- Молим још једну чашу воде. 0
Molim-jo--je--u-čaš--vode. Molim još jednu čašu vode. M-l-m j-š j-d-u č-š- v-d-. -------------------------- Molim još jednu čašu vode.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!