Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   he ‫במסעדה 3‬

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

‫31 [שלושים ואחת]‬

31 [shlossim w\'axat]

‫במסעדה 3‬

[bamis'adah 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ‫-----מ-ה ---ו-ה.‬ ‫אבקש מנה ראשונה.‬ ‫-ב-ש מ-ה ר-ש-נ-.- ------------------ ‫אבקש מנה ראשונה.‬ 0
a---e-- -a--h-------n--. avaqess manah ri'shonah. a-a-e-s m-n-h r-'-h-n-h- ------------------------ avaqess manah ri'shonah.
Doresc o salată. ‫-ב-- -ל--‬ ‫אבקש סלט.‬ ‫-ב-ש ס-ט-‬ ----------- ‫אבקש סלט.‬ 0
av--e-s--al--. avaqess salat. a-a-e-s s-l-t- -------------- avaqess salat.
Doresc o supă. ‫א--ש---ק-‬ ‫אבקש מרק.‬ ‫-ב-ש מ-ק-‬ ----------- ‫אבקש מרק.‬ 0
a--q----ma--q. avaqess maraq. a-a-e-s m-r-q- -------------- avaqess maraq.
Doresc un desert. ‫-יי-י ---------ח.‬ ‫הייתי רוצה קינוח.‬ ‫-י-ת- ר-צ- ק-נ-ח-‬ ------------------- ‫הייתי רוצה קינוח.‬ 0
h--t--rotsah -i--a-. haiti rotsah qinuax. h-i-i r-t-a- q-n-a-. -------------------- haiti rotsah qinuax.
Doresc o îngheţată cu frişcă. ‫-יית- ר--- --י---------ת-‬ ‫הייתי רוצה גלידה עם קצפת.‬ ‫-י-ת- ר-צ- ג-י-ה ע- ק-פ-.- --------------------------- ‫הייתי רוצה גלידה עם קצפת.‬ 0
h-i-i --tsa- --id-h----qat-efet. haiti rotsah glidah im qatsefet. h-i-i r-t-a- g-i-a- i- q-t-e-e-. -------------------------------- haiti rotsah glidah im qatsefet.
Doresc fructe sau brânză. ‫א-----ק--/-ת --רו- א--ג-ינה-‬ ‫אני מבקש / ת פירות או גבינה.‬ ‫-נ- מ-ק- / ת פ-ר-ת א- ג-י-ה-‬ ------------------------------ ‫אני מבקש / ת פירות או גבינה.‬ 0
an------q-sh/m'v-qe-h-t pe---t-o-g-in-h. ani m'vaqesh/m'vaqeshet peyrot o gvinah. a-i m-v-q-s-/-'-a-e-h-t p-y-o- o g-i-a-. ---------------------------------------- ani m'vaqesh/m'vaqeshet peyrot o gvinah.
Vrem să luăm micul dejun. ‫-יי-ו -וצ-- לאכ-ל-אר-ח- ב-ק-.‬ ‫היינו רוצים לאכול ארוחת בוקר.‬ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת ב-ק-.- ------------------------------- ‫היינו רוצים לאכול ארוחת בוקר.‬ 0
ha----ro---h-l-e---l----x-- ----r. haiti rotsah l'ekhol aruxat boqer. h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- b-q-r- ---------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat boqer.
Vrem să mâncăm prânzul. ‫--י-- -וצי- -א-ול-א-ו-- צ-רי--.‬ ‫היינו רוצים לאכול ארוחת צהריים.‬ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת צ-ר-י-.- --------------------------------- ‫היינו רוצים לאכול ארוחת צהריים.‬ 0
ha----rot-ah --e--ol--r---t t--har-im. haiti rotsah l'ekhol aruxat tsaharaim. h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- t-a-a-a-m- -------------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat tsaharaim.
Vrem să cinăm. ‫הי-נו רו-ים ל---ל-ארוחת ערב.‬ ‫היינו רוצים לאכול ארוחת ערב.‬ ‫-י-נ- ר-צ-ם ל-כ-ל א-ו-ת ע-ב-‬ ------------------------------ ‫היינו רוצים לאכול ארוחת ערב.‬ 0
ha--i rot--- --e--o- a-ux---erev. haiti rotsah l'ekhol aruxat erev. h-i-i r-t-a- l-e-h-l a-u-a- e-e-. --------------------------------- haiti rotsah l'ekhol aruxat erev.
Ce doriţi la micul dejun? ‫-ה----ה-/ י -ארוחת-בוקר-‬ ‫מה תרצה / י לארוחת בוקר?‬ ‫-ה ת-צ- / י ל-ר-ח- ב-ק-?- -------------------------- ‫מה תרצה / י לארוחת בוקר?‬ 0
m-h ti--se-/t-r--- ----u----b-qer? mah tirtseh/tirtsi l'aruxat boqer? m-h t-r-s-h-t-r-s- l-a-u-a- b-q-r- ---------------------------------- mah tirtseh/tirtsi l'aruxat boqer?
Chiflă cu gem şi miere? ‫---ני-ת-עם--יב- --ב-?‬ ‫לחמניות עם ריבה ודבש?‬ ‫-ח-נ-ו- ע- ר-ב- ו-ב-?- ----------------------- ‫לחמניות עם ריבה ודבש?‬ 0
lax-a-io- im r-bah ---va--? laxmaniot im ribah w'dvash? l-x-a-i-t i- r-b-h w-d-a-h- --------------------------- laxmaniot im ribah w'dvash?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ‫--ים ע--נ-------ב-נה-‬ ‫צנים עם נקניק וגבינה?‬ ‫-נ-ם ע- נ-נ-ק ו-ב-נ-?- ----------------------- ‫צנים עם נקניק וגבינה?‬ 0
tsn-- -m------q--g-i-a-? tsnim im naqniq ugvinah? t-n-m i- n-q-i- u-v-n-h- ------------------------ tsnim im naqniq ugvinah?
Un ou fiert? ‫--צה קשה?‬ ‫ביצה קשה?‬ ‫-י-ה ק-ה-‬ ----------- ‫ביצה קשה?‬ 0
beyts-h q-sha-? beytsah qashah? b-y-s-h q-s-a-? --------------- beytsah qashah?
Un ochi? ‫-יצת---ן-‬ ‫ביצת עין?‬ ‫-י-ת ע-ן-‬ ----------- ‫ביצת עין?‬ 0
be--sat -i-? beytsat ain? b-y-s-t a-n- ------------ beytsat ain?
O omletă? ‫ח-י-ה-‬ ‫חביתה?‬ ‫-ב-ת-?- -------- ‫חביתה?‬ 0
xa-i---? xavitah? x-v-t-h- -------- xavitah?
Vă rog încă un iaurt. ‫עוד י-ג--ט--ב----‬ ‫עוד יוגורט בבקשה.‬ ‫-ו- י-ג-ר- ב-ק-ה-‬ ------------------- ‫עוד יוגורט בבקשה.‬ 0
od -o-ur--b'-a-as---. od yogurt b'vaqashah. o- y-g-r- b-v-q-s-a-. --------------------- od yogurt b'vaqashah.
Vă rog încă sare şi piper. ‫-לפ-------בב-שה-‬ ‫פלפל ומלח בבקשה.‬ ‫-ל-ל ו-ל- ב-ק-ה-‬ ------------------ ‫פלפל ומלח בבקשה.‬ 0
p--p-l-u--lax ----qa--ah. pilpel umelax b'vaqashah. p-l-e- u-e-a- b-v-q-s-a-. ------------------------- pilpel umelax b'vaqashah.
Vă rog un pahar cu apă. ‫ע-ד -וס -י- ב--ש--‬ ‫עוד כוס מים בבקשה.‬ ‫-ו- כ-ס מ-ם ב-ק-ה-‬ -------------------- ‫עוד כוס מים בבקשה.‬ 0
o---o-------b'va-as-ah. od kos maim b'vaqashah. o- k-s m-i- b-v-q-s-a-. ----------------------- od kos maim b'vaqashah.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!