Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   bn রেস্টুরেন্ট ৩ – এ

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

৩১ [একত্রিশ]

31 [Ēkatriśa]

রেস্টুরেন্ট ৩ – এ

[rēsṭurēnṭa 3 – ē]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. আম-- এক-া --টা------চা- ৷ আম-র একট- স-ট-র-ট-র চ-ই ৷ আ-া- এ-ট- স-ট-র-ট-র চ-ই ৷ ------------------------- আমার একটা স্টার্টার চাই ৷ 0
ā-ā-a--k--- s-ār--ra -ā-i āmāra ēkaṭā sṭārṭāra cā'i ā-ā-a ē-a-ā s-ā-ṭ-r- c-'- ------------------------- āmāra ēkaṭā sṭārṭāra cā'i
Doresc o salată. আম----ক---সা--- -া- ৷ আম-র একট- স-ল-দ চ-ই ৷ আ-া- এ-ট- স-ল-দ চ-ই ৷ --------------------- আমার একটা সালাদ চাই ৷ 0
ām--a -k-ṭ- -ā-āda-c-'i āmāra ēkaṭā sālāda cā'i ā-ā-a ē-a-ā s-l-d- c-'- ----------------------- āmāra ēkaṭā sālāda cā'i
Doresc o supă. আম-- এক---স-য-প--াই ৷ আম-র একট- স-য-প চ-ই ৷ আ-া- এ-ট- স-য-প চ-ই ৷ --------------------- আমার একটা স্যুপ চাই ৷ 0
ā-ā-a-ēka---s-----c-'i āmāra ēkaṭā syupa cā'i ā-ā-a ē-a-ā s-u-a c-'- ---------------------- āmāra ēkaṭā syupa cā'i
Doresc un desert. আম-- এ--া-ড--া--- (মি-্টান-ন--চা--৷ আম-র একট- ড-জ-র-ট (ম-ষ-ট-ন-ন) চ-ই ৷ আ-া- এ-ট- ড-জ-র-ট (-ি-্-া-্-) চ-ই ৷ ----------------------------------- আমার একটা ডেজার্ট (মিষ্টান্ন) চাই ৷ 0
ām-r- ----ā -ēj-r----m-ṣ-ā------ā-i āmāra ēkaṭā ḍējārṭa (miṣṭānna) cā'i ā-ā-a ē-a-ā ḍ-j-r-a (-i-ṭ-n-a- c-'- ----------------------------------- āmāra ēkaṭā ḍējārṭa (miṣṭānna) cā'i
Doresc o îngheţată cu frişcă. আমা--ফ--া-ো ---ী---- --টা আই-ক-রীম---- ৷ আম-র ফ-ট-ন- ক-র-ম সহ একট- আইসক-র-ম চ-ই ৷ আ-া- ফ-ট-ন- ক-র-ম স- এ-ট- আ-স-্-ী- চ-ই ৷ ---------------------------------------- আমার ফেটানো ক্রীম সহ একটা আইসক্রীম চাই ৷ 0
ā-āra---ēṭ--- krīma-s--- -kaṭ- -'isa-r-ma -ā-i āmāra phēṭānō krīma saha ēkaṭā ā'isakrīma cā'i ā-ā-a p-ē-ā-ō k-ī-a s-h- ē-a-ā ā-i-a-r-m- c-'- ---------------------------------------------- āmāra phēṭānō krīma saha ēkaṭā ā'isakrīma cā'i
Doresc fructe sau brânză. আম-র ফল----া----র-চা--৷ আম-র ফল অথব- পন-র চ-ই ৷ আ-া- ফ- অ-ব- প-ি- চ-ই ৷ ----------------------- আমার ফল অথবা পনির চাই ৷ 0
ā-ār- --a-- a--ab- p-n-r- c-'i āmāra phala athabā panira cā'i ā-ā-a p-a-a a-h-b- p-n-r- c-'- ------------------------------ āmāra phala athabā panira cā'i
Vrem să luăm micul dejun. আ--- -ল--ব-র - ন--ত- --ত- -াই-৷ আমর- জলখ-ব-র / ন-শত- খ-ত- চ-ই ৷ আ-র- জ-খ-ব-র / ন-শ-া খ-ত- চ-ই ৷ ------------------------------- আমরা জলখাবার / নাশতা খেতে চাই ৷ 0
āma-ā--a---h---r--/-n-ś-tā k--t--cā'i āmarā jalakhābāra / nāśatā khētē cā'i ā-a-ā j-l-k-ā-ā-a / n-ś-t- k-ē-ē c-'- ------------------------------------- āmarā jalakhābāra / nāśatā khētē cā'i
Vrem să mâncăm prânzul. আম-- দুপ--ের-খ---র-খ------ই ৷ আমর- দ-প-র-র খ-ব-র খ-ত- চ-ই ৷ আ-র- দ-প-র-র খ-ব-র খ-ত- চ-ই ৷ ----------------------------- আমরা দুপুরের খাবার খেতে চাই ৷ 0
ā--r- du-u-ēra -hā--ra -h--ē--ā-i āmarā dupurēra khābāra khētē cā'i ā-a-ā d-p-r-r- k-ā-ā-a k-ē-ē c-'- --------------------------------- āmarā dupurēra khābāra khētē cā'i
Vrem să cinăm. আম-- র--ে---া--- খে-- চা- ৷ আমর- র-ত-র খ-ব-র খ-ত- চ-ই ৷ আ-র- র-ত-র খ-ব-র খ-ত- চ-ই ৷ --------------------------- আমরা রাতের খাবার খেতে চাই ৷ 0
ā--rā -ā--r- -hāb-r---h-tē-c-'i āmarā rātēra khābāra khētē cā'i ā-a-ā r-t-r- k-ā-ā-a k-ē-ē c-'- ------------------------------- āmarā rātēra khābāra khētē cā'i
Ce doriţi la micul dejun? আপনার জল--ব--ের /--াশ-- --্য--ী--া-? আপন-র জলখ-ব-র-র / ন-শত- জন-য ক- চ-ই? আ-ন-র জ-খ-ব-র-র / ন-শ-া জ-্- ক- চ-ই- ------------------------------------ আপনার জলখাবারের / নাশতা জন্য কী চাই? 0
āpa---a-j-lakh--ā--ra-- n-ś-tā----'ya--- --'-? āpanāra jalakhābārēra / nāśatā jan'ya kī cā'i? ā-a-ā-a j-l-k-ā-ā-ē-a / n-ś-t- j-n-y- k- c-'-? ---------------------------------------------- āpanāra jalakhābārēra / nāśatā jan'ya kī cā'i?
Chiflă cu gem şi miere? জ--াম---ং---ু-দ--- রোল? জ-য-ম এব- মধ- দ-য়- র-ল? জ-য-ম এ-ং ম-ু দ-য়- র-ল- ----------------------- জ্যাম এবং মধু দিয়ে রোল? 0
Jy--a-ē--ṁ m--h--di-ē---l-? Jyāma ēbaṁ madhu diẏē rōla? J-ā-a ē-a- m-d-u d-ẏ- r-l-? --------------------------- Jyāma ēbaṁ madhu diẏē rōla?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? সস-জ এব---ীজ (প--র- দ-য়ে --স--? সস-জ এব- চ-জ (পন-র) দ-য়- ট-স-ট? স-ে- এ-ং চ-জ (-ন-র- দ-য়- ট-স-ট- ------------------------------- সসেজ এবং চীজ (পনির) দিয়ে টোস্ট? 0
Sas----ēba- c--- (---i-a- -iẏē--ō-ṭ-? Sasēja ēbaṁ cīja (panira) diẏē ṭōsṭa? S-s-j- ē-a- c-j- (-a-i-a- d-ẏ- ṭ-s-a- ------------------------------------- Sasēja ēbaṁ cīja (panira) diẏē ṭōsṭa?
Un ou fiert? এ-ট---িদ্--করা-ডি-? একট- স-দ-ধ কর- ড-ম? এ-ট- স-দ-ধ ক-া ড-ম- ------------------- একটা সিদ্ধ করা ডিম? 0
Ēk-ṭ- --d'-ha ---ā-ḍi--? Ēkaṭā sid'dha karā ḍima? Ē-a-ā s-d-d-a k-r- ḍ-m-? ------------------------ Ēkaṭā sid'dha karā ḍima?
Un ochi? এ-টা ভাজ- -িম? একট- ভ-জ- ড-ম? এ-ট- ভ-জ- ড-ম- -------------- একটা ভাজা ডিম? 0
Ēka------jā---ma? Ēkaṭā bhājā ḍima? Ē-a-ā b-ā-ā ḍ-m-? ----------------- Ēkaṭā bhājā ḍima?
O omletă? এ--া ---েট? একট- ওমল-ট? এ-ট- ও-ল-ট- ----------- একটা ওমলেট? 0
Ē-aṭ- -malēṭa? Ēkaṭā ōmalēṭa? Ē-a-ā ō-a-ē-a- -------------- Ēkaṭā ōmalēṭa?
Vă rog încă un iaurt. দ---ক---আর-এক-- দই --- ৷ দয়- কর- আর একট- দই দ-ন ৷ দ-া ক-ে আ- এ-ট- দ- দ-ন ৷ ------------------------ দয়া করে আর একটা দই দিন ৷ 0
D--- k-----ra --a-ā-d-'i--ina Daẏā karē āra ēkaṭā da'i dina D-ẏ- k-r- ā-a ē-a-ā d-'- d-n- ----------------------------- Daẏā karē āra ēkaṭā da'i dina
Vă rog încă sare şi piper. দয়া --ে এক---ন---এ----র--ও-দিন-৷ দয়- কর- একট- ন-ন এব- মর-চও দ-ন ৷ দ-া ক-ে এ-ট- ন-ন এ-ং ম-ি-ও দ-ন ৷ -------------------------------- দয়া করে একটু নুন এবং মরিচও দিন ৷ 0
da-ā-ka-ē--ka-- n--a ēb-- m---c--- ---a daẏā karē ēkaṭu nuna ēbaṁ marica'ō dina d-ẏ- k-r- ē-a-u n-n- ē-a- m-r-c-'- d-n- --------------------------------------- daẏā karē ēkaṭu nuna ēbaṁ marica'ō dina
Vă rog un pahar cu apă. দ-- --ে--র ----্-া---ল - প-ন- -ি--৷ দয়- কর- আর এক গ-ল-স জল / প-ন- দ-ন ৷ দ-া ক-ে আ- এ- গ-ল-স জ- / প-ন- দ-ন ৷ ----------------------------------- দয়া করে আর এক গ্লাস জল / পানি দিন ৷ 0
d--- karē-ār-------l--a-j--- /------d--a daẏā karē āra ēka glāsa jala / pāni dina d-ẏ- k-r- ā-a ē-a g-ā-a j-l- / p-n- d-n- ---------------------------------------- daẏā karē āra ēka glāsa jala / pāni dina

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!