Я -е-р--у--ю-ць-г- слова.
Я не розумію цього слова.
Я н- р-з-м-ю ц-о-о с-о-а-
-------------------------
Я не розумію цього слова. 0 YA-n- -o-u--yu tsʹ--o-s-o-a.YA ne rozumiyu tsʹoho slova.Y- n- r-z-m-y- t-ʹ-h- s-o-a-----------------------------YA ne rozumiyu tsʹoho slova.
Я -- роз--ію ц-о-о --чен--.
Я не розумію цього речення.
Я н- р-з-м-ю ц-о-о р-ч-н-я-
---------------------------
Я не розумію цього речення. 0 Y--ne-ro--miyu--s-oh----c-en--a.YA ne rozumiyu tsʹoho rechennya.Y- n- r-z-m-y- t-ʹ-h- r-c-e-n-a---------------------------------YA ne rozumiyu tsʹoho rechennya.
Я -е ро-у-і---що -- о-н-ч--.
Я не розумію, що це означає.
Я н- р-з-м-ю- щ- ц- о-н-ч-є-
----------------------------
Я не розумію, що це означає. 0 YA ne-r--um-yu,-shcho-t-e-o--a-hay-.YA ne rozumiyu, shcho tse oznachaye.Y- n- r-z-m-y-, s-c-o t-e o-n-c-a-e-------------------------------------YA ne rozumiyu, shcho tse oznachaye.
Так,-я -о-----бре --зу-ію.
Так, я його добре розумію.
Т-к- я й-г- д-б-е р-з-м-ю-
--------------------------
Так, я його добре розумію. 0 T-k,--- y-oho--o-re-r-z---yu.Tak, ya y-oho dobre rozumiyu.T-k- y- y-o-o d-b-e r-z-m-y-.-----------------------------Tak, ya y̆oho dobre rozumiyu.
Та-, я ї- --б-е-р-зумію.
Так, я її добре розумію.
Т-к- я ї- д-б-е р-з-м-ю-
------------------------
Так, я її добре розумію. 0 Tak- ya -----do-re-r-------.Tak, ya i-i- dobre rozumiyu.T-k- y- i-i- d-b-e r-z-m-y-.----------------------------Tak, ya ïï dobre rozumiyu.
Н-, я--х-не-дуж- --б-- р-зу-і-.
Ні, я їх не дуже добре розумію.
Н-, я ї- н- д-ж- д-б-е р-з-м-ю-
-------------------------------
Ні, я їх не дуже добре розумію. 0 Ni, -a --k- n---u--- -obr- r-z-m-yu.Ni, ya i-kh ne duzhe dobre rozumiyu.N-, y- i-k- n- d-z-e d-b-e r-z-m-y-.------------------------------------Ni, ya ïkh ne duzhe dobre rozumiyu.
Persoanele nevăzătoare înţeleg mai bine.
Rezultatul este că pot trece prin viaţă mai uşor.
Dar nevăzătorii procesează limbajul mai eficient.
Numeroase studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie.
Cercetătorii le-au dat subiecţilor să asculte înregistrări.
Viteza limbajului creştea simţitor.
În ciuda acestui lucru, nevăzătorii puteau înţelege textele.
Pe de altă parte, văzătorii nu au putut înţelege textele.
Viteza limbajului a fost prea mare pentru ei.
Un alt experiment a ajuns la un rezultat asemănător.
Văzătorii şi nevăzătorii au ascultat diferite fraze.
O parte din fraze au fost manipulate.
Ultimul cuvânt a fost înlocuit cu un cuvânt-nonsens.
Subiecţii trebuiau să evalueze frazele.
Ei trebuiau să spună dacă frazele aveau sau nu sens.
În timp ce lucrau, creierul le-a fost examinat.
Certătătorii au măsurat diferite frecvenţe ale creierului.
Astfel, şi-au putut da seama de viteza cu care creierul rezolva exerciţiul.
La nevăzători apărea rapid un semnal.
Acest semnal indică faptul că fraza a fost analizată.
La văzători acest semnal apărea mult mai târziu.
Nu ştim de ce nevăzătorii procesează limbajul mult mai eficient.
Dar oamenii de ştiinţă au o teorie.
Ei cred că o parte din creier este mai intens folosită.
Este zona cu care văzătorii procesează semnalele vizuale.
La nevăzători această parte nu este folosită pentru a vedea.
Este liberă pentru a fi folosită altfel.
Aşadar, nevăzătorii au o mai mare capacitate în a procesa limbajul.