Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   he ‫שאלות – עבר 2‬

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

‫86 [שמונים ושש]‬

86 [shmonim w\'shesh]

‫שאלות – עבר 2‬

[she'elot – avar 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? ‫-י-----יב--ענבת-‬ ‫איזו עניבה ענבת?‬ ‫-י-ו ע-י-ה ע-ב-?- ------------------ ‫איזו עניבה ענבת?‬ 0
e-z--ani-ah-an----? eyzo anivah anavta? e-z- a-i-a- a-a-t-? ------------------- eyzo anivah anavta?
Ce maşină ai cumpărat? ‫אי-- מכ-נית-קנ-ת?‬ ‫איזו מכונית קנית?‬ ‫-י-ו מ-ו-י- ק-י-?- ------------------- ‫איזו מכונית קנית?‬ 0
ey-o -e---n-- --n-t---ani-? eyzo mekhonit qanita/qanit? e-z- m-k-o-i- q-n-t-/-a-i-? --------------------------- eyzo mekhonit qanita/qanit?
La ce revistă te-ai abonat? ‫-א--- ---ו------ -י-ו--‬ ‫לאיזה עיתון עשית מינוי?‬ ‫-א-ז- ע-ת-ן ע-י- מ-נ-י-‬ ------------------------- ‫לאיזה עיתון עשית מינוי?‬ 0
l-'e--eh ito--a-s----a-sit mi-u-? le'eyzeh iton assita/assit minuy? l-'-y-e- i-o- a-s-t-/-s-i- m-n-y- --------------------------------- le'eyzeh iton assita/assit minuy?
Pe cine aţi văzut? ‫את מי ראית?‬ ‫את מי ראית?‬ ‫-ת מ- ר-י-?- ------------- ‫את מי ראית?‬ 0
e--m- --'-ta/r--it? et mi ra'ita/ra'it? e- m- r-'-t-/-a-i-? ------------------- et mi ra'ita/ra'it?
Cu cine v-aţi întâlnit? ‫-- ---נפג---‬ ‫עם מי נפגשת?‬ ‫-ם מ- נ-ג-ת-‬ -------------- ‫עם מי נפגשת?‬ 0
i-----nif--shta/nifg-sht? im mi nifgashta/nifgasht? i- m- n-f-a-h-a-n-f-a-h-? ------------------------- im mi nifgashta/nifgasht?
Pe cine aţi recunoscut? ‫א- מי הכ-ת?‬ ‫את מי הכרת?‬ ‫-ת מ- ה-ר-?- ------------- ‫את מי הכרת?‬ 0
e- m- -ik-----ikr-? et mi hikrta/hikrt? e- m- h-k-t-/-i-r-? ------------------- et mi hikrta/hikrt?
Când v-aţi trezit? ‫----ק-ת?‬ ‫מתי קמת?‬ ‫-ת- ק-ת-‬ ---------- ‫מתי קמת?‬ 0
m-t-y-q-mt-/q-m-? matay qamta/qamt? m-t-y q-m-a-q-m-? ----------------- matay qamta/qamt?
Când aţi început? ‫מ-י התחל-?‬ ‫מתי התחלת?‬ ‫-ת- ה-ח-ת-‬ ------------ ‫מתי התחלת?‬ 0
ma--y--i-xa--a--itx-lt? matay hitxalta/hitxalt? m-t-y h-t-a-t-/-i-x-l-? ----------------------- matay hitxalta/hitxalt?
Când v-aţi oprit? ‫-תי -פ---?‬ ‫מתי הפסקת?‬ ‫-ת- ה-ס-ת-‬ ------------ ‫מתי הפסקת?‬ 0
m---- --fs--ta-h-fsa-t? matay hifsaqta/hifsaqt? m-t-y h-f-a-t-/-i-s-q-? ----------------------- matay hifsaqta/hifsaqt?
De ce v-aţi trezit? ‫--ו- קמ--‬ ‫מדוע קמת?‬ ‫-ד-ע ק-ת-‬ ----------- ‫מדוע קמת?‬ 0
m-d-'a-q-m-a---mt? madu'a qamta/qamt? m-d-'- q-m-a-q-m-? ------------------ madu'a qamta/qamt?
De ce aţi devenit profesor? ‫מ--- --כת--ה-ות --רה-‬ ‫מדוע הפכת להיות מורה?‬ ‫-ד-ע ה-כ- ל-י-ת מ-ר-?- ----------------------- ‫מדוע הפכת להיות מורה?‬ 0
m--u'a --fa-h---hafakht lih--t------/mor--? madu'a hafakhta/hafakht lihiot moreh/morah? m-d-'- h-f-k-t-/-a-a-h- l-h-o- m-r-h-m-r-h- ------------------------------------------- madu'a hafakhta/hafakht lihiot moreh/morah?
De ce aţi luat un taxi? ‫---ע ל-חת מוני--‬ ‫מדוע לקחת מונית?‬ ‫-ד-ע ל-ח- מ-נ-ת-‬ ------------------ ‫מדוע לקחת מונית?‬ 0
m-du-- la-ax-a-laq-xt m----? madu'a laqaxta/laqaxt monit? m-d-'- l-q-x-a-l-q-x- m-n-t- ---------------------------- madu'a laqaxta/laqaxt monit?
De unde aţi venit? ‫מהיכ----ע--‬ ‫מהיכן הגעת?‬ ‫-ה-כ- ה-ע-?- ------------- ‫מהיכן הגעת?‬ 0
m-h-----n-----'ta/---a--? meheykhan higa'ta/higa't? m-h-y-h-n h-g-'-a-h-g-'-? ------------------------- meheykhan higa'ta/higa't?
Unde aţi mers? ‫-היכ- --כ--‬ ‫להיכן הלכת?‬ ‫-ה-כ- ה-כ-?- ------------- ‫להיכן הלכת?‬ 0
le--y--a--h-----t--ha--k--? leheykhan halakhta/halakht? l-h-y-h-n h-l-k-t-/-a-a-h-? --------------------------- leheykhan halakhta/halakht?
Unde aţi fost? ‫ה-----י--?‬ ‫היכן היית?‬ ‫-י-ן ה-י-?- ------------ ‫היכן היית?‬ 0
h--kha- ---ta/-ai-? heykhan haita/hait? h-y-h-n h-i-a-h-i-? ------------------- heykhan haita/hait?
Cui i-ai ajutat? ‫-מי---ר--‬ ‫למי עזרת?‬ ‫-מ- ע-ר-?- ----------- ‫למי עזרת?‬ 0
l--i --ar--/--art? lemi azarta/azart? l-m- a-a-t-/-z-r-? ------------------ lemi azarta/azart?
Cui i-ai scris? ‫ל-י כ-ב-?‬ ‫למי כתבת?‬ ‫-מ- כ-ב-?- ----------- ‫למי כתבת?‬ 0
lemi k-t-----k-----? lemi katavta/katavt? l-m- k-t-v-a-k-t-v-? -------------------- lemi katavta/katavt?
Cui i-ai răspuns? ‫ל-י-ענית-‬ ‫למי ענית?‬ ‫-מ- ע-י-?- ----------- ‫למי ענית?‬ 0
le-i---------it? lemi anita/anit? l-m- a-i-a-a-i-? ---------------- lemi anita/anit?

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.